Romanul Foamea al celui mai cunoscut scriitor norvegian, recompensat în 1920 cu Premiul Nobel pentru literatură, a fost publicat și în limba română la Editura Humanitas iar reeditarea sa este inca in asteptare. Editura Polirom publică un diptic semnat de același autor, în colecția Top 10 Plus. Primul din serie este intitulat Benoni și este povestea unui tânăr modest care încearcă să se afirme în regiunea rurală în care locuiește, pe fundalul Norvegiei începutului de secol XX.

Protagonistul omonim al romanului este un poștaș în Sirilund, o comună din Norvegia, acolo unde ierarhiile sociale și bogăția condiționează respectul și atenția locuitorilor. Isteț și descurcăreț, tânărul Benoni reușește să obțină o învoială cu bogatul Mack pentru o expediție sezonieră de pescuit. Norocul îi surâde și Benoni obține un venit generos de pe urma capturii. Doar că nu știe exact cum să-și gestioneze noul capital.

Intrand în pătura oamenilor bogați, Benoni simte cum percepția publică se schimbă în ceea ce îl privește: nu doar că e luat în serios, salutat cu respect, ascultat, dar primește chiar și un nou nume din partea locuitorilor. Cu alte cuvinte, Benoni ajunge vizibil într-o cu totul altă lumină, deși el, în esență nu pare să se fi schimbat prea mult. Pus sub presiunea acestor noi expectații, protagonistul își schimbă parțial stilul de viață și începe să aspire la lucruri pe măsura statutului dobândit. Doar că, în naivitatea lui, nu se descurcă să își gestioneze singur propriul capital și apelează mai departe la binefăcătorul lui inițial, anume Mack, pentru sfaturi.

Notorietatea acestui negustor bogat îl face pe Mack convingător în recomandările ferme pe care le transmite lui Benoni, astfel că fostul poștaș ajunge să își depună întreaga avere în contul negustorului și chiar să tatoneze terenul pentru a o lua de soție pe fina acestuia, tânăra Rosa.

Așa cum urmează sa afle Benoni, bogăția și prosperitatea nu sunt lucruri date odată pentru totdeauna, la fel cum nici respectul și prețuirea locuitorilor nu rezistă, atunci când ele se nasc mai degrabă din rădăcinile condiției materiale. Lumea celor mai avuți, chiar și într-un context rural, este o lume obscură și labirintică în care chiar și cei mai respectabili îți întind capcane sub auspiciile bunăvoinței, cu un posibil rezultat profitabil și calculabil. Prins între nevoia de a rămâne prudent și a-și proteja avutul și nevoia de a se acomoda și a fi adecvat cu statutul său (în care încrederea în cei care au averi mai mari și mai longevive pare a fi o premisă necesară), Benoni nu ia cele mai inspirate decizii și se lasă purtat de viziunea lui Mack.

Însă norocul i se termină și reversul situațiilor la care s-a expus devine rapid vizibil. Averea adunată și viitorul promițător alături de Rosa sunt amenințate, mai ales odată cu intrarea în scenă și a proaspătului avocat Arendsen care aduce promisiuni mari sătenilor, obișnuiți să își rezolve litigiile la cârciumă, cu un pahar de băutură.

Benoni se reîntoarce la condiția sa inițială, cu o vagă senzație că a fost înșelat deopotrivă de soartă și de ceilalți. Rând pe rând poleiala adusă de garanțiile financiare se destramă: nu își mai permite aceleași cumpărături de la magazin, oamenii nu îl mai privesc cu atenție și nu îl mai ascultă (ba chiar unii ajung să se răstească la el cu grosolănie) și, cel mai dureros pentru protagonist, nu îi mai folosesc numele asociat cu statutul prosper. Decăderea e vizibilă și consecințele la fel.

Ar putea ca norocul să îi surâdă a doua oară lui Benoni? La fel de neașteptat, Benoni se vede în fața unei perspective de afaceri cu deznodământ foarte bănos. La cine să apeleze? Cum să găsească răspunsul corect la situația cu care se confruntă? Mai precaut și poate mai stăpân pe sine de data aceasta, dar personajul principal va reuși să prospere prin propriile forțe sau va fi iarăși prins într-o plasă de circumstanțe și de practici care nu îi sunt suficient de familiare? Vă rămâne să descoperiți.

Povestea lentă și deloc spectaculoasă a lui Hamsun nu are de departe caracterul tragic al capodoperei sale despre condiția artistului (surprinsă în FOAMEA). Dar chiar și în acest roman, cu mijloace mai modeste, mai subtile și oarecum anecdotice, Hamsun vorbește despre nevoia de demnitate umană, despre întemeierea ei pe căi greșite și despre cruzimea sau măcar cinismul cu care oamenii ajung să întâmpine norocul sau priceperea unui semen de-al lor.

Prin destinele lui Benoni și Arendsen care sunt proiectate într-un fel de imagine în oglindă răsturnată – când unul urcă, celălalt coboară – Hamsun surprinde caracterul anecdotic, trecător, fragil al gloriilor deșarte, fără să fie neapărat moralizator. Pentru că există o doză de cinism anecdotic: dincolo de aspiranții entuziaști și naivi, triumfătorii sorții, într-o lume dominată de putere și finanțe se află de fapt în fundal și sunt de fapt cei care știu să exploateze și să ghideze ambițiile celorlalți, ca și când le-ar dori de fapt tot binele din lume.

Un asemenea personaj este chiar Mack și probabil el, enigmaticul, stăpânul pe sine, carismaticul, explorând mereu limita manipulării va fi cel care va atrage interesul și fasscinația cititorilor contemporani.

Articol realizat de Sever Gulea pentru Libris.ro.

„Am studiat filosofia, medicina, am fost librar, în prezent sunt medic psihiatru în pregătire. Celebrez în fiecare zi faptul că suntem oameni născocitori (homo fictus).
Trăiesc înconjurat de povești, fie că deschid cărți, fie că ascult (cu plăcere) oameni, fie că mă povestesc pe mine însumi. Gândesc adesea în povești, visez în povești.
Pentru mine lectura e pur și simplu o prelungire firească a existenței, o formă de a reactualiza esența experienței umane etern narativă.” – Sever Gulea