Cafea la infinit

  • Postat în Litere
  • la 20-06-2013 23:23
  • 243 vizualizări
Am visat că trebuia să rămâi.
Toată viaţa.
Că-mi jucai cu degetele tango în păr
şi fierbeai cu noaptea cafea la ibric.
Dimineţile fugeai şi-mi lăsai soarele,
între deschis şi gol,
să-mi încălzească sfârşituri de vise.
Zâmbeai frumos când mă trezeai târziu.
Eu mă alintam şi-ţi ceream să mă mai laşi o viaţă.
În bucătărie plutea mirosul de ţigară neaerisită.
Am lăsat cafeaua să expire, dar o voi trezi cu gheață.

De același autor

Despre ZTB.ro

ZTB.ro este un agregator românesc de bloguri care colectează și afișează articole din diverse domenii, oferind vizibilitate bloggerilor și o platformă centralizată pentru cititori. Articolele sunt preluate prin feed-uri RSS/Atom și direcționează traficul către blogurile originale.

Articole recente