Am vizionat de mai multe ori filmul clasic al anilor ‘90, regizat de Andrew Davis, intitulat sugestiv „O crimă perfectă”. În această producţie, personajul jucat de Michael Douglas descoperă că soţia sa, interpretată de Gwyneth Paltrow, îi este infidelă şi, drept urmare, plănuieşte o răzbunare pragmatică şi ingenioasă: uciderea ei, chiar cu ajutorul amantului. Scenariul iniţial al crimei perfecte este dejucat de împrejurări, dar soţul, cu mult sânge rece, reuşeşte să readapteze contextul scăpat de sub control, pentru a conserva aparenţele şi a-şi susţine nevinovăţia. Sursa de tensiune în acest thriller interesant este legată de micile detalii care ies în afara puzzle-ului conceput iniţial sau reaşezat ulterior. O cât de mică piesă nepotrivită, o coincidenţă care devine bătătoare la ochi transformă planul, explicaţiile, alibiurile bine puse la punct într-un castel de cărţi de joc care se prăbuşeşte apoi, printr-o re...