Copiii nostri sunt tot ceea ce suntem noi si in plus. Copiii nostri sunt motivul pentru care ne trezim dimineata, motivul pentru care mergem la serviciu si ne intoarcem intr-un suflet acasa. Nu sunteti toti asa, nici nu trebuie, nu suntem la fel. Pentru noi insa ei sunt. Si atat. Noi ne simtim bine cu ei si pentru ei.

Trecem printr-un razboi medical, iar baietii au avut probabil totusi SANSA si mai putin nesansa ca mama lor sa fie medic. Acest razboi inceput acum aproape 2 ani ne-a inrait, ne-a dezbinat, ne-a distrus imaginea aurita a unor relatii aparent strasnice, ne-a indepartat unii de altii. Ceva ce trebuie sa ne uneasca de fapt a aruncat in aer o omenire. Asa ca azi, in prima zi de scoala a copiilor mei le spun atat: noi am facut tot ce am putut. Ba si in plus. Si vom mai face orice, oricat, oricand va trebuie. Voi ati facut tot ce ati putut. Ba si in plus. Atat s-a putut. Omenirea e un loc imperfect si cata vreme interactionam unii cu altii trebuie sa ne toleram cu bu...