ca și cu tort
sau ca și cu frișcă
te-aș mânji cu dragoste pe
pleoapă
să nuanțăm ziua-n culoare
(electrizate degetele noastre
să facă să ne străbată lumina)

nu te machia – nu te aprinde –
zâmbește-ți cu indiferență nepăsarea
ca pe un cântec prin casă
pe care ți-l ascultă ciulit
tăcutul absent al pereților
sau eu când ți-l culeg direct de pe buze
până la ultima notă

nu pune pe tine nimic – lasă-te
așa ca pe o felicitare nescrisă
să te mâzgălesc eu cu citire