Prima mea experiență cu cititul o asemăn cu o poartă. O poartă pe care am intrat cu o curiozitate și pe care nu am vrut s-o închid vreodată. Nu am să intru în detalii despre copilăria mea inițială, pentru că nu a fost una fericită, pot să spun doar că toată acea negură care mă înconjura începea să dispară odată cu începerea lecturii. Achiziționarea cărților devenea la fel de vitală cum era cititul. Recunosc faptul că după ce-am început să iubesc lectura, preferam să-mi cumpăr cartea și să n-o împrumut, iar un lucru motivant era că orașul meu natal era unul mic și nu ajungeau toate cărțile noi dorite de mine la bibiliotecă. Trebuie să vorbesc și despre aspectele negative (care te pot afecta sau nu) și anume repulsia celor care nu citesc și te judecă, pentru că aveam colegi de clasă care nu citeau