De profundis clamavi

            Am făcut o bună alegere a primei cărți din 2015 – nici că se putea mai bine: De profundis, Oscar Wilde (Humanitas, 2014, trad. Luana Schidu, postf. Mihaela Anghelescu Irimia) – lungă scrisoare despre voluptăți prohibite, despre spaime și tenebre, despre ascensiuni și bolgii, despre Iubire și Iertare.
Din închisoarea Reading, Oscar îi scrie excesivului, nesăbuitului și superficialului iubit și prieten care l-a îmbrăcat în zeghe și i-a prins încheieturile în cătușe, lordul Alfred Douglas. Nu e o scrisoare a penitentului, ci a celui care a înțeles, împăcându-se, că nu a făcut întreaga lui existență nimic altceva decât să fie fidel propriilor precepte estetice: că Arta transcende întotdeauna Viața; că masca pe care o porți te condamnă; că plătești atât binele, cât și răul pe care le faci; c�...