Finalul de an pare să vină în mod natural cu tendința de a trage linia, de a seta obiective pentru noul an, către care privim cu optimism. Obiceiul de a stabili rezoluții pentru noul an nu este unul nou. Facem aici o scurtă paranteză pentru câteva precizări privind cuvântul „rezoluții” și utilizarea acestuia. Potrivit DEX, rezoluția este o „hotărâre luată în urma unor dezbateri colective” sau o „rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri, unui act etc.” ori o „dispariție a semnelor de boală sau a unui proces patologic”. Ultima ediție a DEX-ului nu surprinde două dintre sensurile mai noi care, deși nu sunt încă înregistrate de dicționarele limbii române, sunt extrem de răspândite: unul este cel tehnic, care se regăsește în sintagme precum „rezoluția imaginii”, iar cel de-al doilea face referire la hotărârile unei persoane cu privire la schimbările, obiectivele propuse pentru Anul Nou. Am ales folosirea termenului de rezoluții, termen preluat din limba engleză (New Year resolution, întrucât este cel mai uzual și exprimă cel mai clar, din punctul nostru de vedere, conceptul la care facem referire în rândurile de mai jos. Așteptăm cu nerăbdare noua ediție DOOM – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, care va apărea la începutul anului 2022, adăugând 3.600 de noi cuvinte, după cum a anunțat Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Suntem curioși dacă vom regăsi pe noua listă și cuvântul „rezoluții”. Până atunci, sperăm să avem permisiunea cititorului de a-l folosi precum se regăsește în vorbirea uzuală curentă.

Se pare că babilonienii au fost primii care și-au setat astfel de rezoluții pentru noul an, având convingerea că menținerea promisiunilor făcute zeilor le va garanta un an bun și prosper. Romanii își începeau noul an aducând ofrande zeului Janus (după numele căruia a fost denumită prima lună din an) despre care se credea că va garanta bunăstarea celor care vor reuși să nu se abată de la promisiunile făcute. Mai apoi, în cadrul mai multor tradiții religioase a apărut obiceiul de a reflecta la cele petrecute de-a lungul anului, oamenii obișnuind să ierte și să caute iertare la rândul lor, rugându-se pentru un an mai bun și propunându-și să încerce să fie mai buni cu cei din jur și față de ei înșiși în noul an.

În ciuda tradiției mai lungi decât am fi putut crede, obiceiul de a încerca să ne îmbunătățim anumite aspecte ale vieții prin setarea unor rezoluții de nou an pare că este de cele mai multe ori sortit eșecului. Iată ce relatează Adam Kay în volumul de povestiri cu note autobiografice De gardă-n noaptea de Crăciun: „Am vorbit despre dorințele de Anul Nou ale fiecăruia, dar nici nu știu de ce mă obosesc; nu-mi amintesc să-mi fi reușit vreodată o schimbare de stil de viață care să mă țină până la Crăciunul următor. Dar nu dau vina pe mine, ci pe luna ianuarie. Toți umblă ca niște cadavre doar pe jumătate reanimate, iar vremea l-ar face până și pe exploratorul Ernie Shackelton să se gândească de două ori înainte de-a ieși din casă după lapte. Și totuși, fix în luna asta ne place să ne dedăm unui soi dubios de auto-flagelare.”

Am sesizat nota autoironică a autorului și nu ne-a scăpat umorul său, însă Adam Kay surprinde una dintre cauzele principale care îngreunează procesul de schimbare pe care și-l doresc mulți dintre noi: sentimentele de culpabilitate după una sau mai multe încercări de a respecta una sau mai multe rezoluții pentru noul an. În cele ce urmează încercăm să identificăm cauzele care favorizează eșecul rezoluțiilor și care ar fi aspectele de luat în calcul când ne setăm noi rezoluții anul acesta.
Potrivit statisticilor, cele mai frecvente rezoluții sunt legate de dietă, stil de viață și comportament financiar. Ne-ar fi plăcut să găsim și statistici pentru populația României; cum acestea nu sunt disponibile, vă invităm să ne uităm la rezultatele statista privind rezoluțiile americanilor pentru anul 2021. Deși rezultatele prezentate se bazează pe intervievarea unui eșantion de 1500 cetățeni americani, acestea par să fie universal valabile:

1. Să fac mai multă mișcare./ Să-mi îmbunătățesc rutina de fitness.
2. Să slăbesc.
3. Să economisesc mai mult.
4. Să-mi îmbunătățesc dieta.
5. Să-mi ating o aspirație profesională.
6. Să petrec mai mult timp cu familia.
7. Să-mi găsesc un nou hobby.
8. Să petrec mai mult timp pe social media.
9. Să renunț la fumat
10. Să decorez sau să renovez o parte a casei.
    

Unele dintre cele mai frecvente cauze care duc la eșecul rezoluțiilor pentru noul an sunt:

• Rezoluțiile sunt formulate într-un mod vag
  „Vreau să slăbesc”, „Îmi propun să fac mai mult sport” sunt astfel de exemple. Formulările de acest tip nu se pot traduce într-un plan zilnic, săptămânal, lunar etc. Fără obiective specifice, schimbarea e puțin probabil să apară.
• Rezoluțiile nu sunt planificate clar
  Când ne setăm rezoluții de genul: „Îmi voi schimba jobul până la final de an.”, „Voi călători în India în toamna anului viitor.” este nevoie să identificăm pașii care ne vor ajuta să ne atingem obiectivul și să planificăm lucrurile ce ne vor aduce mai aproape de ținta noastră.
• Rezoluțiile sunt setate datorită presiunii familiei, a prietenilor sau a influențelor exercitate de tendințele, așteptările societății
  Că e vorba de carieră, amenajarea grădinii sau aspecte ce țin de imaginea fizică a unei persoane, acest tip de rezoluții sunt sortite din start eșecului. Este important să credem în obiectivul ales și să ne dorim pentru noi schimbările vizate.
  

În cele ce urmează listăm câteva recomandări pentru setarea rezoluțiilor pentru noul și ce ar trebui să avem în vedere când începem să le punem în practică, dacă ne dorim să obținem schimbări pe termen lung:

• Setarea unei rezoluții clare, căreia i se poate asocia un plan de acțiuni specifice menite să ducă la îndeplinirea acesteia.
  O rezoluție clară este o rezoluție SMART. Obiectivele SMART sunt de obicei asociate cu managementul proiectelor și managementul resurselor umane, dar ele sunt extrem de utile și în viața personală. Ce înseamnă mai exact o rezoluție SMART?

Specifică: nu îmi propun doar să citesc mai mult, ci să citesc în fiecare săptămână cel puțin 250 de pagini.
Măsurabilă: monitorizarea și cuantificarea progresului sunt mai ușor de realizat pentru anumite obiective, ca cel de mai sus (250 de pagini de citit săptămânal), dar mai dificil în cazul unui obiectiv precum: vreau ca până la final de an să scriu un roman. De aceea planificarea, spargerea obiectivului în pași măsurabili este un aspect foarte important. Folosirea unui app sau înregistrarea evenimentelor ce au legătură cu obiectivul setat sunt strategii ce s-au dovedit a fi eficiente.
Poate fi Atinsă: mai ales la final de an, tindem să fim extrem de optimiști cu privire la ce vom putea realiza. Este important să fim realiști și să nu ne setăm obiective atât de ambițioase încât ar putea să ne frustreze. Trebuie să nu uităm că resursele noastre sunt limitate și setarea unui număr mare de obiective sau a unuia singur dar extrem de ambițios poate duce la epuizare și renunțare într-un interval scurt de timp.
Relevanță: dacă obiectivele setate sunt relevante pentru noi, vom fi determinați să perseverăm, să facem modificări în viața noastră și să-i implicăm pe cei care ne vor ajuta să ne atingem obiectivul.
Definit în timp: pentru a nu ne descuraja pe parcurs, e important să stabilim un interval de timp realist. Dacă pentru a ne atinge obiectivul avem nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp, o idee bună ar fi spargerea obiectivului în câteva obiective intermediare, cu ajutorul cărora vom putea să monitorizăm progresul și să celebrăm reușitele de pe parcurs.

Odată ce ne-am asigurat că avem o rezoluție SMART, partea cea mai dificilă poate începe: implementarea. Mai jos sunt câteva recomandări care cresc șansele de împlinirea a rezoluțiilor:

• Planificare: spargerea obiectivului în pași care trebuie urmați și asocierea unor termene limită pentru fiecare dintre acestea.
• Monitorizarea comportamentului: e important să știm în orice moment unde ne situăm față de obiectivul propus. Aplicații mobile, calendare fizice, jurnale sunt toate instrumente ce ne pot ajuta în acest sens.
• Așteptări realiste: schimbarea este un proces. Aceasta nu se va produce peste noapte, va fi nevoie de efort susținut; ne putem aștepta și la greșeli, eșecuri pe parcurs, dar nu trebuie să ne descurajăm, întrucât și acestea fac parte din procesul de învățare. De asemenea, e bine de avut în vedere că progresul nu este întotdeauna liniar.
• Apelarea la o sursă de sprijin atunci când e posibil: în funcție de obiectivul ales și resursele din comunitatea noastră, putem să includem prieteni în activitățile noastre sau să ne alăturăm unui grup care desfășoară o activitate ce ne va ajuta să ne atingem obiectivul: spre exemplu, dacă ne dorim să citim mai mult și ne propunem un număr de 36 de cărți pe an, putem să înființăm un club de lectură cu prietenii pasionați de citit sau să ne alăturăm unui club de lectură online.
  

Acum este ianuarie și este, practic, sezonul rezoluțiilor, însă poate e important de avut în vedere că cel mai bun moment pentru a face o schimbare, indiferent de data calendaristică este chiar momentul prezent. Nu e nevoie să așteptăm ziua de 1 ianuarie pentru a urmări seara un singur episod din serialul preferat în loc de cinci; prima zi în care mergem la sala de fitness poate să fie joi; putem să luăm prima lecție de cântat la pian pe 27 februarie etc. Proscrastinările de tipul: „mă apuc de luni”, „încep din martie” pot reduce șansele de a face schimbări în viața noastră. Este foarte probabil ca până la data pe care am ales-o pentru punerea în practică a planului, să primim laude și feedback pozitiv pentru intențiile noastre. Acest lucru poate duce în multe cazuri la abandonarea cauzei, întrucât putem astfel obține prematur un sentiment de satisfacție, deși nu am realizat încă nimic. Bineînțeles, nu este o regulă ce se aplică tuturor, însă de cele mai multe ori, se pare că funcționează mai bine împărtășirea progresului odată ce un anumit comportament a fost inițiat decât împărtășirea unei simple intenții comportamentale.

În încheiere, revenind la așteptări realiste, dorim să subliniem că planificarea anumitor rezoluții se poate dovedi mai dificilă comparativ cu altele. Spre exemplu, dacă e să ne uităm la rezoluția „renunț la fumat”, încercarea de a renunța la acest obicei fără ca ea să fie susținută de comportamente alternative, s-ar putea să nu aibă sorți de izbândă. Potrivit analizelor comportamentale, renunțarea la un comportament dezadaptativ este favorizată de adoptarea unui comportament adaptativ. Acesta din urmă ar trebui să fie incompatibil cu comportamentul la care vrem să renunțăm și să aducă aceleași beneficii ca acesta din urmă.

Și tocmai pentru că lucrurile nu sunt întotdeauna atât de simple pe cât ne-am dori, dacă vrei sa aprofundezi unul dintre aspectele de mai sus, să înțelegi în profunzime mecanismele formării obiceiurilor sau să explorezi diferite abordări asupra schimbării pentru a o alege pe cea pe care o consideri că ți se potrivește cel mai bine, iată câteva recomandări pentru tine, alături de descrierea acestora, așa cum este ea furnizată de către editură:

Puterea obisnuințeide Charles Duhigg
În Puterea obișnuinței, Charles Duhigg ne poartă spre culmile palpitante ale descoperirilor științifice care explică de ce există deprinderile și cum pot fi modificate acestea. Cu ajutorul unor istorisiri captivante, care ne poartă din sălile de ședințe ale conducerii companiei Procter & Gamble până la marginea terenurilor pe care se dispută meciurile din NFL și la linia frontului din timpul mișcării pentru drepturi civile, Duhigg prezintă un mod cu totul nou de înțelegere a naturii umane și a potențialului său.
În esență, Puterea obișnuinței conține un argument încurajator: cheia reușitei noastre de a face cu regularitate exerciții fizice, de a slăbi, de a fi mai productivi și de a avea succes este înțelegerea modului în care funcționează deprinderile. După cum arată Duhigg, valorificând această nouă știință, ne putem transforma afacerile, comunitățile și viețile noastre.

Obiceiuri bune, obiceiuri reledeWendy Wood
Ce-ați face dacă ați putea stăpâni puterea extraordinară a minții inconștiente pentru a vă schimba viața?
Ne petrecem 43% din zi făcând lucruri la care nu ne gândim. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre acțiunile noastre nu sunt alegeri conștiente, ci rezultatul minților inconștiente, care ne împing corpurile spre comportamente învățate. Indiferent de complexitate, remarcabil de multe dintre lucrurile pe care le facem în fiecare zi – modul în care reacționăm la cei din jur sau în care ne purtăm la ședințe, lucrurile pe care le cumpărăm, momentul și modul în care facem mișcare, mâncăm sau bem – funcționează în afara conștiinței noastre. Le facem din obicei. Însă, când vrem să schimbăm ceva la noi, ne bazăm pe voință. Continuăm să apelăm la sinele nostru conștient, sperând că hotărârea și intențiile vor fi suficiente pentru a determina schimbări pozitive. Acesta este motivul pentru care aproape toți eșuăm.

F*ck! De ce nu mă schimb? de Gabija Toleikyte
Renunță pentru totdeauna la obiceiurile proaste și transformă-ți viața cu ajutorul acestei cărți revoluționare. Cei mai mulți vrem să schimbăm ceva la noi – răspunsul la stres, greutatea, relațiile sau performanță la locul de muncă. Schimbarea e dificilă și solicitantă, însă nu imposibilă cum am putea crede.
Inovatoare și solid documentată, F*ck! De ce nu mă schimb? ne poartă într-o călătorie prin fascinantul univers al creierului uman, apelând la știință și analiză comportamentală pentru a ne arată cum să procedăm că schimbările pe care le facem să fie de lungă durata.

Din capitolele cărții, vom afla:
• De ce anume are nevoie creierul pentru a-și crea obiceiuri noi
• Care sunt cele 8 tipuri de emoții și cum le putem controla
• Puterea magică a motivației și cum o putem crește
• Modurile simple de a ne spori productivitatea
• Secretul prin care să ne consolidăm relațiile

Dr. Gabija Toleikyte este specialistă în neuroștiințe, conferențiar și coach în afaceri și performanță. În prezent, predă psihologia la Sheffield Hallam University. Și-a luat doctoratul la University College London, iar descoperirile sale au fost publicate într-una dintre cele mai importante reviste științifice, Nature Neuroscience. De asemenea, dr. Gabija Toleikyte este vorbitor TEDx și articolele ei au fost publicate în The Guardian.

Obiceiuri mici, schimbari marideBJ Fogg
Cel mai mare expert mondial în formarea obiceiurilor îţi arată cum poţi dobândi o viaţă mai fericită și mai sănătoasă: începând cu pași mici.
MIT: Schimbarea e grea.
REALITATE: Schimbarea poate fi ușoară dacă aplici etapele Designului Comportamental.
BJ FOGG și-a propus să-ţi schimbe viaţa. Şi să revoluţioneze modul în care gândim comportamentul uman. Bazându-se pe douăzeci de ani de cercetare și pe experienţa dobândită în cariera sa de coach — în care a oferit consiliere pentru peste 40 000 de persoane —, Fogg îţi dezvăluie procesul de formare a obiceiurilor durabile. Vei descoperi idei revoluţionare, care te vor ajuta să-ţi transformi viaţa și vei învăţa cum să te bucuri de succesele tale, în loc să te întristezi din pricina eșecurilor. Dacă vrei să slăbești sau să te relaxezi, să dormi mai bine sau să fii mai productiv, Obiceiuri mici. Schimbări mari te va ajuta să-ţi îndeplinești obiectivul.
BJ FOGG, PhD a pus bazele Laboratorului de Știinţe Comportamentale din cadrul Universităţii Stanford. În paralel cu activitatea de cercetare, Fogg predă mecanismele comportamentului uman specialiștilor în inovare din domeniul industrial. A înfiinţat Academia Micilor Obiceiuri pentru a putea ajuta oameni din întreaga lume. Locuiește în California de Nord și pe insula Maui.

Articol realizat de Laura Mate pentru Libris.