B: Bună!
A: Ce faci?
B: Ma minunez ca te-ai decis sa îmi scrii. Tu ce
faci?
A: Da, am zis sa vad dacă poți sa îmi confirmi o
informație.
B: Cred ca ai greșit adresa...biroul de informații are
alt număr.
A: Ha ha, not funny!
B: Pai ma gândeam ca mi-ai scris sa ma întrebi ce mai
fac, dacă mai trăiesc, dinastea....
A: Ce te face sa crezi ca m-ar interesa viata
ta?
B: Încep sa ma enervez și nu cred ca asta era finalul
așteptat. Deci, ce ziceai ca vrei mai exact?
A: Stai calma, ca faci riduri. Odată cu trecerea timpul,
ai devenit irascibila cumva?!
B: Dragule, nu știu cum sa citesc exact sarcasmul tau,
însă îmi amintesc perfect ca și prima oara când m-ai abordat, tot
cu sarcasmul pe brate, ai facut-o. Does it ring any
bells?!
A: Cred ca te-ai plimbat cam prea departe cu gândurile.
Nu suntem în aceeași situație, nici pe departe.
B: Oare?!
A: Eu știu ca ești isteață, dar acum exagerezi cu
presupunerile.
B: Daca e asa, cum se face ca, sâmbătă noaptea, nu ai
altceva mai bun de făcut, decât sa te plictisești cu mine prin
mesaje?
(30 sec de pauza)
A: Pai as putea sa ma sustrag supliciului, dacă mi-ai da
voie.
B: Pai eu te rețineam?! Scuza-ma, nu mi-am dat seama. O
seara frumoasă să ai!
A: Stai!.....
B: Nu aveai treaba?
A: Ești imposibila!!!
B: Iar tu ești un copil!
A: Ma faci sa rad! Eu, copil?!
B: Cam da.
A: De ce, ma rog?
B: Pentru ca te ascunzi după niște cuvinte
ascuțite.
A: Nu știu dacă e chiar asa.
B: Nu știi?! Ba eu cred ca știi foarte bine! Doar ca
ti-e mai greu sa accepți.
A: aaaăaa......despre ce vorbim mai exact?
B: Aveam pretenții de la tine. Știi foarte bine la ce ma
refer!
A: Lumineaza-ma!
B: Pai, eu cred ca nu mi-ai scris cu un scop anume, ci a
fost doar un motiv, pentru ca nu știai cum sa începi dialogul. Cred
ca, dacă ai folosit scuza asta, probabil ai mai avut porniri sa îmi
scrii și alta data, dar ai rezistat.
A: Ce imaginație bogata ai! :)))))
B: Nu o face pe maimuțoiul cu mine, ca știi ca am
dreptate.
A: Merci de compliment! ;) Alte descoperiri mai
ai?!
B: As mai avea. Ești sigur ca vrei sa le
auzi?
A: Sunt chiar curios! :))))
B: Pai, as putea sa îți mai spun ca însuși sarcasmul
tău, spune multe despre tine. E ca o arma de apărare. Ori te aperi,
ascunzându-te în spatele lui, ori te aperi, atacând. Nici una din
cele doua însa, nu te vor apropia de ceea ce ai vrea sa
știi.
A: I-auzi! Și ce as vrea, după căpșorul tău, sa aflu de
la tine?
B: De exemplu, dacă ma mai gândesc la tine, dacă mai am
reziduri de "noi", daca mai simt ceva, dacă îmi mai amintesc cum
m-ai făcut sa ma simt, sau dacă mai știu ceva din tot ceea ce am
avut "noi"....asta cred eu ca te interesează cu
adevărat.
A: Woow! Oscar! Telenovela! :))))
B: Nu ești amuzant, mai ales la ora asta târzie.
;)
A: Nu am cum sa fiu altfel, după ce citesc ce baliverne
scrii tu aici!
B: Insisti, vad....bine. Tu pierzi!
A: A, da?! Și ce pierd, ma rog?!
B: Nu te mai ruga atâta ;) Pierzi șansa de a afla cum
stau lucrurile. Dar dacă zici ca nu te interesează, e
ok.
A: Acum chiar m-ai făcut curios.
B: Ai fost dinainte sa îmi scrii, crede-ma!
;)
A: Hai zi, dacă te-ai apucat.
B: Ai noroc ca eu sunt mai sincera ca tine, decat esti
tu cu mine. M-am gândit mult la tine și la noi și mi-am făcut mii
de scenarii, în care ne întâlneam în diverse locuri și, pe furiș,
mai cu vrute, cu capricii, ne sărutam pasional. Dacă mai simt
ceva?....nostalgie....sunt o sumedenie de amintiri frumoase, care
îmi apar în minte, atunci când îți șoptesc numele în
gând.
A: Și care ar fi astea mai exact?
B: Vrei sa dezgropam morții acum?
A: Da! Vrei o lopata?
B: Drăguț, dar nu. Am rămas cu sentimente nobile și
frumoase, cu clipe sincere și nepătate de răutăți. Am învățat sa
dau la o parte ce a fost urat sau ce nu a mers, și am rămas cu tot
ce a fost frumos.
A: Ma gândeam ca ești mai explicita, dar vad ca ma
aburești aici degeaba.
B: :))))))) Eu te aburesc?!
A: Da, tu!
B: Aminteste-mi, te rog, ce cauta un tip "luat" sa își
întrebe fosta, ce mai simte pentru el și pentru ce a
fost?
A: Iar ai luat-o pe arătură. Am întrebat doar pentru ca
m-ai invalmasit tu în povestea asta, de care nici nu prea am habar
sincer. Eram curios sa vad ce ai putea spune.
B: Mhm...dacă zici tu....sa nu te bage în probleme
curiozitatea asta a ta.
A: Nu ar avea de ce.
B: Siguranța asta de sine nu mi se pare veritabila în
totalitate.
A: Ai zis bine! Ti se pare ;)
B: Încep sa ma plictisesc de aroganta ta.
A: Vai, vai.
B: Dacă am fi la o cafea, face to face, nu ai mai face
toate mutrele astea. ;)
A: :))))) Dar cum nu suntem, pot sa fac ce
vreau.
B: :))))))))
A: Și ce altceva, crezi tu, ca nu as mai face, dacă am
fi face to face?
B: Sigur nu ai vorbi atât de mult și cu atat mai puțin,
pe tonul asta sarcastic.
A: Dacă nu as vorbi, ce as face?
B: Asta-i minge la fileu :)))) Chiar vrei sa
stii?
A: Daca tot ai inceput
B: Cred ca m-ai privi și cred ca te-as
privi.
A: Pfff, atât?! Nop, thanks.
B: Iar ești "simpatic". NOT!!!! Vrei mai mult?! Ok!
Te-ai apropia, ai face 2-3 glume și am rade copios. Am începe sa
ironizam vechii "noi" și am rade și mai mult. S-ar crea o
complicitate între noi. Ne-am privi apoi, și zâmbetele s-ar
transforma intr-un tremur al buzelor. Pulsul s-ar accelera puțin.
Ne-am privi și am înțelege ca am vrea mai mult. Mi-as muta ochii de
la tine, pentru a încerca să evit restul. Însă tu, nu. As închide
ochii, sa nu mai simt presiunea privirii tale. Tu ai întinde mana
spre a mea. M-as ridica și as fugi spre baie, pentru a cauta o
scapare din situația tensionata. Pentru o clipa, ti-ai spune că nu
trebuia, ca lucrurile, să ia întorsătura asta. Ca era doar o cafea.
Continui?
A: Chiar te rog. Ma simt ca la cinema :)
B: Sa zicem ca nu am auzit sarcasmul tău. Ajung pe holul
din fata băii și îmi trag sufletul pentru un moment. O mie de
ganduri îmi traversează mintea. Ce tocmai s-a întâmplat?! De ce?!
Cred ca mi s-a părut...nu termin șirul de idei, ca apari tu lângă
mine. Îmi zici ca, dacă știai, ne savuram cafeaua pe hol, nu la
masa. Ma bufnește rasul și dau sa intru la baie, însă tu ma prinzi
de brat și ma oprești. Ma uit la tine, puțin confuza. Tu ma tragi
înapoi, cu spatele la perete și de așezi in fata mea. Te privesc,
intrebandu-te cu ochii, ce va urma. Ma privești, dandu-mi de
înțeles....Încep sa respir din ce în ce mai des....Încerc sa plec,
dar ma oprești, întinzându-ti mana pana pe perete. Din ochi, îți
spun că nu trebuie sa facem asta, chiar dacă asta vrem.....Tot cu
ochii, îmi răspunzi ca se va întâmpla, tocmai pentru ca asta
vrem....Îmi simt bătăile inimii, mi le aud! Și cred ca le auzi și
tu. Te apropii. Suntem mult prea aproape....Simt o mângâiere pe
obraz...o atingere ușoară și firava. Închid ochii, și atunci îți
simt buzele peste ale mele. As vrea sa nu îți răspund, însă inima e
pe "pilot-automat". O frenezie de atingeri, un amalgam de
sentimente. Un sărut de mult reprimat. O pasiune dorita, visata,
împlinita.....
Asta cred eu ca s-ar putea întâmpla ;)
A: Interesant....înca îți place sa scrii,
vad.
B: Imi place sa simt ;)
A: Dar bine ca nu suntem asa aproape, încât sa putem
ieși la o cafea. Nu de alta, dar nu as vrea sa trăiești cu stres
:))))
B: Nu as trai, oricum :D
A: Zici?
B: Sigur! Eu nu beau cafea! ;)
A: :))))
B: Mai ai și alte curiozități? Ca m-as baga la
somn.
A: Cred ca m-ai lămurit suficient.
B: Asa credeam și eu.....
A: Noapte buna!
B: Mersi, la fel! Și app....faptul ca nu ai mai vrut
informația, de care vorbeai inițial, îmi da dreptate în tot ce am
zis. ;)
A: Ha, ha! Sau nu! Te las sa dormi.
B: Sigur?
A: Vii la o cafea?
(pauza 1 minut)
B: Nu, ms....
A: Somn ușor!
(pauza 2 minute)
A părăsește chat-ul.
(pauza 30 de sec)
B: Eu nu beau cafea....
