Miercuri a fost prima zi de scoala pentru Andrei, copilul meu mai mare, dupa 15 luni (daca excludem cele 15 zile petrecute in sistemul hibrid, pe fondul cresterii cazurilor din octombrie 2020). Dar nu numai pentru el, a fost cumva si pentru mine, si nu doar prin prisma lui. Am fost invitata la Scoala Sigurantei Tedi, o ora deschisa cu elevii clasei intai de la Scoala Gimnaziala Dacia din Targu Mures.
Cum a fost experienta?
In primul rand inedita, pentru ca in conditii nepandemice cred ca mi-ar fi fost foarte greu sa cunosc elevii din Targu Mures. Inedita si emotionanta pentru ca mi-am amintit cu nostalgie de tot ce a insemnat pentru mine scoala si a fost mereu, in ciuda epocii in care s-a petrecut, un loc cald si bun, in care m-am simtit de cele mai multe ori foarte bine. Am asistat mai mult de 60 de minute si as mai fi stat la aceasta intalnire, intre cei mici, mascati si veseli, doamna invatatoare si o doamna politist care cu extrem de mult aplomb si caldura le-a povestit despre regulile de circulatie. Senzatia pe care am trait-o din prima clipa a lectiei a fost legata de cat de impactati au fost si sunt cei mici de pandemia de coronavirus. Prima intrebare legata de pericolele din strada a adus si primul raspuns pe care acum un an nici nu-l cunoasteam: ” VIRUSUL”. Abia al doilea raspuns s-a referit la riscul accidentelor rutiere. Inocenta si dorinta de cunoastere ii ajuta si e datoria noastra de adulti sa le oferim informatii clare si complete, asa cum au fost si cele de la lectia din cadrul Scolii Sigurantei Tedi. Desi multe informatii ni se par banale: pe unde traversam, care este culoarea semaforului care ne spune sa stam pe loc, traverasarea se face intotdeauna in ritm alert, nu privim in telefon atunci cand traversam !!! (aviz si adultilor!) pentru copii aceste informatii sunt multe noi (si asta am dedus din reactiile lor) sau se fixeaza mult mai bine cand sunt expuse intr-un astfel de mod interactiv.
S-a insistat foarte mult pe siguranta in masina, pentru folosirea centurilor si a scaunelor/ inaltatoarelor pentru copii. E un subiect arhi-dezbatut printre parinti, cunoscut si aplicat in primele luni de viata de majoritatea lor, dar din pacate cumva ignorat mai tarziu. Desi multi parinti au in masina scaunul special pentru copii, acesta ramane nefolosit in destule ocazii, fie pentru ca cel mic nu are centurile legate, fie pentru ca sta direct pe bancheta fara inaltator si uneori si fara centura masinii, care oricum nu ar fi potrivita, fie si mai grav copilul este pe scaunul din fata sau in bratele unui adult, fara niciun fel de centuri de siguranta. Prietenii mei dragi, intr-un moment de graba extrema, au trecut pe langa un mare necaz, cand fetita lor, neasigurata in centurile scaunului special in care se afla, a zburat prin luneta pe carosabil, la un impact in care nu erau vinovati. Minunea cu carlionti a scapat fara niciun traumatism major, dar niciodata graba nu trebuie sa fie un motiv pentru care nu ne legam copiii in centurile de siguranta.
Ce mi-a placut cel mai mult?
Intrebarile copiilor. Toate pertinente, toate extrem de directe si oneste. Doamna politist le explicase faptul ca NU ESTE VOIE sa mearga cu bicicleta nici pe carosabil, nici pe trotuar. A venit imediat intrebarea: “dar unde avem voie atunci?”, dar si raspunsul: in curtea scolii, in parcuri sau pe pistele de biciclete. Niciodata fara casca, indiferent daca vorbim de biciclete, trotinete, scutere, hoverboarduri sau role.
Bucuria interactiunii cu o mascota, asa cum este Tedi. Ursuletul a aparut pe un ecran si le-a adresat copiilor intrebari scrise, iar acestia au raspuns entuziasmati. Cred ca si lui Vladut i-ar placea sa participe la o astfel de lectie, poate chiar anul viitor ( el acum este clasa pregatitoare), pentru ca notiunile invatate interactiv si intr-un cadru atat de placut cu certitudine se fixeaza usor si pentru lunga durata.
Ultima intrebare si cea mai cea: “doamna doctor, cand trece pandemia de covid?”. Intrebarea aceasta nu ascunde in spate doar inocenta ei, ci teama, frica, furia, senzatia de “mi-a ajuns” a baietelului simpatic care a intrebat si care este oglinda familiei lui, care sigur a simtit si simte la fel: teama, spaima, furie etc. Intrebarea aceasta mi-a ramas in inima, pentru ca da dragi parinti, e firesc sa ii invatam pe copii cum sa traverseze corect, cum sa se spele pe maini, cum sa raspunda politicos si e datoria NOASTRA, a adultilor sa o facem. Si ni se pare firesc. La fel de firesc este si ce i-am raspuns eu pustiului:”pandemia de covid va trece cand suficienti adulti se vor fi vaccinat. Este singura solutie in acest moment. Dar dragul meu, adultii sunt niste oameni mari responsabili, care se vor asigura ca voi, copiii veti primi cat de curand inapoi o lume fara acest virus, mai sigura si mai libera. Pandemia sigur va trece”.
Am inchis zoomul apoi, mi s-au umplut ochii de lacrimi si m-am intors la a consulta pacienti. Multumesc Scoala Sigurantei Tedi pentru o zi extraordinara, care m-a rascolit si care m-a scos usor din zona mea de confort. Am certitudinea ca astfel de proiecte sunt de impact si utile pentru cat mai multi copii.
