vârfurile brazilor sunt burghie verzi
fierăstraie ce găuresc norii
desfac ploaia ca să poată curge
în lacurile ochilor noștri
vârfurile munților sunt coatele cu care
pământul se sprijină pe cer
căzut pe gânduri de la blestem încoace
de când lumea e cu susul în jos
de când vârfurile ciocurilor de păsări
sunt portative de cântec

vârfurile pixurilor izvoare de fluvii întunecate
în a căror colțuri ascundem steaua cu multe vârfuri
a sufletului nostru

vârfurile brazilor sunt corturi franjurate
în care se ferește vântul de soare
în care se adăpostește ploaia de
seceta umană a drumețiilor interminabile
o fetișcană golașă și-un neamț în sandale
fără cataramă căutau cărarea ce dă spre cabană
aveau drept hartă nimic altceva
decât vârfurile brazilor