Ileana Achim, fondator și coordonator editorial al editurii
Frontiera, a studiat literatura română și engleză la Universitatea
din București și a aprofundat post-universitar literatura
comparată, teoria literaturii și studiile culturale britanice la
Universitatea din București. Pasionată de cultura Evului Mediu, a
studiat un an de zile literatura medievală la Facultatea de Arte de
la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Completarea studiilor
de literatură cu cele culturale nu este una întâmplătoare, căci
lumea medievală a promovat poveștile și gândirea simbolică, un
subiect mereu fascinant pentru cineva care a crescut cu povești. A
lucrat ca profesor de engleză, traducător și redactor de carte. A
fondat Editura Frontiera la sfârșitul anului 2009 și este
coordonator al direcției editoriale.
Editura
Frontiera a fost prima editură din România
specializată în cărți dedicate recuperării copiilor cu autism sau
alte condiții neurologice. De-a lungul anilor, editura și-a
diversificat portofoliul, iar în momentul de față include antologii
de povești culese din tradiții culturale diverse, romane pentru
copii și adolescenți și cărți educaționale realizate în condiții
grafice excepționale.

Laura Máté: Pentru început, ne puteți spune câteva lucruri despre povestea editurii? Cum a apărut ideea acestui proiect ambițios și care au fost principalele dificultăți întâmpinate la început de drum? Cum ați ales numele editurii? Dar logo-ul acesteia?
Ileana Achim:Editura Frontiera
a apărut ca un proiect personal al unui părinte-filolog preocupat
de lipsa literaturii de specialitate pentru copiii cu nevoi
speciale. Eu însămi sunt mama unei fete cu un diagnostic greu și mă
confruntam, la începutul anilor 2000, cu un vid informativ. Voiam
să aflu cum să o ajut, voiam să învăț, să mă documentez, alături de
alți părinți aflați în aceeași situație. De ce n-aș publica eu așa
ceva? mi-am zis într-o bună zi.
Numele editurii (Frontiera) este legat de ideea de nișă, de lumi
diferite care se intersectează, iar logo (fetița care navighează
într-o umbrelă fragilă pe mare) este o poveste despre fragilitate,
dar și cutezanță.
Laura Máté: Cui se adresează cărțile publicate de Editura Frontiera? Aveți un public-țintă?
Ileana Achim: De la acel început special legat
de un domeniu foarte puțin cunoscut, editura s-a deschis spre
literatura pentru copii – toți copiii, nu doar cei cu nevoie
speciale. Am lărgit frontiera, cum s-ar zice.
Publicăm în principal cărți ilustrate, care se adresează copiilor
de 3-7 ani, dar ne extindem treptat și spre audiențe cu vârste mai
mari. Am păstrat cărțile dedicate copiilor cu nevoi speciale într-o
colecție specială, METAfrontiera, care cuprinde
titluri generale dedicate educării părinților: cum motivez un copil
autist să învețe, dar și cum îmi educ copilul la domiciliu sau cum
citesc poveștile clasice astfel încât să fie relevante în ziua de
azi.
Laura Máté: Fiecare carte Frontiera oferă o experiență deosebită, nu doar vizual, ci și intelectual și emoțional, deschizând noi perspective în literatură, artă și dezvoltare personală, atât pentru copii și adolescenți, cât și pentru adulți și părinți. Scrise de autori români sau străini, titlurile editurii se remarcă atât prin ilustrațiile deosebite, cât și prin temele abordate. Vacanță în Portocalia, Cartea meseriilor dispărute, Ce fac sentimentele când nu le vede nimeni sunt doar câteva dintre titlurile ce par alese cu sufletul, de un cititor sensibil, dornic să împărtășească lucruri și idei frumoase cu alți cititori. Cum se întâmplă lucrurile? Cum descoperiți și alegeți titlurile publicate?
Ileana Achim: Cărțile pe care le traducem le descoperim în principal printr-o muncă de cercetare editorială: urmărim edituri internaționale pentru copii cu un portofoliu asemănător nouă, urmărim artiști și scriitori în care găsim ceva mai mult decât temele comerciale care abundă pe rafturi.
În paralel, ne străduim să publicăm autori și ilustratori români, și aici cred că este partea cea mai satisfăcătoare a muncii editoriale: să găsești ilustratorul care rezonează cel mai bine cu textul unui scriitor, să „vezi” o carte înainte ca ea să existe fizic… Ne-am bucurat să publicăm autori debutanți, cum este fiziciana Marina Debattista, care a și „înhățat” distincția White Ravens pentru cartea ei de debut, Dejunul unei frunze (2021). De o vreme se conturează colaborări foarte frumoase cu scriitori români deja consacrați: Ana Maria Sandu, Ana Barton și, curând, T.O. Bobe și Mihai Buzea.
Laura Máté: Fiecare titlu publicat pare că trece printr-un proces atent de selecție și îngrijire. Totuși, există o carte ce ocupă un loc special în sufletul dumneavoastră? Un proiect deosebit, care v-a emoționat sau v-a provocat mai mult decât altele?
Ileana Achim: Un proiect pe cât de emoționant, pe atât de provocator a fost romanul grafic lituanian Haiku siberian. Nu poți citi cartea fără să ți se strângă inima – este povestea adevărată a exilării în Siberia a unei familii de lituanieni, povestită de copilul familiei (care este și tatăl autoarei). Provocarea a fost să refacem scrisul de mână al cărții, care are aspectul unui jurnal de copil. Scrisul de mână îi aparținea ilustratoarei Lina Itagaki, dar nu fusese transformat într-un font, astfel încât să fie editabil. Pentru asta am colaborat cu artista Sorina Vazelina, care a rezolvat cu profesionalism o treabă migăloasă și mult mai solicitantă decât prevăzuserăm inițial.
Laura Máté: Ați reușit să creați o comunitate în jurul cărților Frontiera sau în jurul unei anumite colecții, cum este, spre exemplu, colecția METAfrontiera, care se adresează adulților preocupați de educația copiilor, dar și de propria lor educație?
Ileana Achim: Da, am reușit să creăm o comunitate în jurul cărților noastre. Este o comunitate de oameni interesați de educația timpurie a copiilor lor. Oameni care înțeleg că expunerea la experiențe de calitate îi formează pe copii. Oameni care vor să se educe ei înșiși în domenii despre care poate nu știau mare lucru înainte de a fi părinți (cum sunt cărțile ilustrate, ilustratorii etc). Ne întâlnim cu acești oameni la evenimente, la târgurile de carte, a chiar revedem după ani de zile copii care ne spun: „A, ce mult îmi plăcea cartea asta când eram mic!”
Laura Máté: Care sunt, până în momentul de față, cele mai căutate titluri Frontiera?
Ileana Achim: Cele mai căutate titluri sunt poeziile pentru copii ale Ninei Cassian (deloc întâmplător, Nina Cassian fiind nu doar un nume clasic în literatura română pentru copii, ci genul acela de clasic care nu se prăfuiește), autobiografia lui Narine Abgarian, Maniunea (iarăși deloc întâmplător, scriitoarea armeană având deja un public care i-a devenit fidel în România) și două cărți ilustrate despre sentimente care au atins o temă la modă (emoțiile) într-un mod poetic și deloc moralizator. Este vorba despre: Ce fac sentimentele când nu le vede nimeni și Viața secretă a sentimentelor, ambele semnate de tandemul polonez Tina Oziewicz și Aleksandra Zajac.
Laura Máté: Într-o eră dominată de tehnologie, în care atenția copiilor este din ce în ce mai fragmentată de ecrane și stimuli digitali, se discută tot mai mult despre provocarea de a-i apropia de lectură. Ce părere aveți? Devine într-adevăr din ce în ce mai dificil să-i convingem pe cei mici să citească? Sunt susținute aceste opinii de modificări observate în comportamentul cumpărătorilor?
Ileana Achim:În mod cert cititul devine tot mai dificil într-o eră supra-tehnologizată. S-a scris mult despre asta și argumentele sunt destul de clare. Observ asta și la copiii mei, și la colegii lor. Pe de altă parte, nu știu dacă trebuie să ducem muncă de convingere cu copiii. Mai degrabă să-i ademenim, să-i seducem prin exemplul nostru. Dar e treabă grea, pentru că implică multă așteptare din partea noastră.
În plus, cititul nu este un scop în sine, ci mai degrabă „simptomul” unui fel de a te raporta la viață, la abundența de resurse informative și de divertisment a societății. De ce ai consuma cărți și nu internet pentru a te informa? De ce ai consuma cărți și nu filme pentru a te simți bine? Mi-e teamă că sunt întrebări grele, la care fiecare e bine să-și găsească răspunsurile.
Laura Máté: Într-o perioadă în care inteligența artificială evoluează rapid și își face tot mai simțită prezența în viața noastră personală și profesională, cum vedeți viitorul editurii Frontiera? Ați luat în considerare integrarea AI în anumite procese sau credeți că aceste transformări vor influența, într-un fel sau altul, munca dumneavoastră?
Ileana Achim: Îmi este greu să răspund acum la această întrebare, pentru că nu ne este nici nouă foarte clar, iar lucrurile evoluează cu o viteză incredibilă. În mod cert, nu ne putem preface că AI nu există și nu face deja parte din viața copiilor noștri. Tot în mod cert, la Frontiera nu vom implica AI în partea creativă a facerii unei cărți: nici textele, nici ilustrațiile nu vor fi luate de la oameni și date robotului. Nu excludem însă să folosim AI pentru partea de cercetare sau de rezolvare a unor sarcini operaționale.
Laura Máté: Ne puteți dezvălui câteva dintre proiectele de viitor ale editurii? Ce noi volume îi așteaptă pe cititori?
Ileana Achim: Anul acesta ne entuziasmează mult pe partea de proiecte editoriale. În privința traducerilor, vom apărea continuări ale unor cărți deja îndrăgite, de exemplu Maniunea scrie un roman fantastic de Narine Abgarian, dar și primele cărți ale unor nume celebre precum taiwanezul Jimmy Liao. De asemenea, avem în pregătire pentru toamnă două romane grafice extrem de bune: Logicomix de Apostolos Doxiadis, un soi de istorie a filozofiei pe fundalul istoriei turbulente a secolului XX, și Breadwinner de Deborah Ellis, o poveste venită tocmai din Afganistan (nu avem încă titlul final).
În ceea ce privește autorii români, primăvara ne aduce trei cărți absolut speciale:
- albumul ilustrat Unde e Șosețica? de T.O. Bobe, cu ilustrațiile Alexandrei Mîrzac
- volumul de bandă desenată pentru cei mici Dovleceală cu morcovi de Diana Tivu, al doilea după Cozonăcei cu stafide
- romanul Pădurea Vrăjitoarei Mici de Mihai Buzea, cu ilustrațiile Ioanei Pârvan
Laura Máté: Pagina de prezentare a editurii și a echipei (de pe site-ul editurii) spune o poveste foarte frumoasă. Pare că aveți un job ideal: publicați cărți minunate, alături de oameni dedicați și talentați. Ce vă motivează zi de zi și care sunt provocările cu care vă confruntați în munca dumneavoastră?
Ileana Achim: Este un job ideal în sensul că ne place ce facem și lucrăm cu oameni cu care împărtășim pasiuni comune. Ce ne motivează? Poate nevoia de a depune mărturie că există frumusețe pe lume. Provocările sunt cele de ordin practic: cum crești vânzările, cum obții un preț bun pe carte, cum te faci cunoscut și cum supraviețuiești pe cea mai mică piață de carte din Europa.
Laura Máté: Cum citește un coordonator editorial în timpul liber? Considerând că viața dumneavoastră profesională se învârte în jurul poveștilor pe care le descoperiți și le aduceți în fața publicului cititor, mai există noțiunea cititului fără o „agendă de lucru”? Dacă da, care sunt genurile literare și autorii preferați?
Ileana Achim: Da, clar citesc în afara jobului, dar în salturi. Sunt perioade în care citesc mai mult, de exemplu concediul de vară, și perioade în care nu mai rămâne loc de aruncat un ac în agenda zilei. Și e foarte bine așa, nu am topuri de făcut sau recorduri de bătut. Citesc în principal ficțiune, dar îmi place la fel de mult eseistica pe teme care mă pasionează.
Laura Máté: Dacă ar fi să recomandați doar trei titluri Frontiera, care ar fi acestea? Iar din afara portofoliului editurii, ce cărți ați recomanda?
Ileana Achim: Iubesc toate cărțile pe care le publicăm, pentru că fiecare are o poveste care a vorbit inimii noastre la un moment dat. Am însă și eu favorite absolute: Secretul lui Raul Taburin de Jean Jacques Sempé (un roman grafic franțuzesc cu biciclete și fotografi), albumul Marea întrebare de Wolf Erlbruch (o minunăție de carte filozofico-poetică despre o întrebare care nu ne dă pace, de ce am venit pe lume?) și seria de bandă desenată Puiu și Vulpoi de Sergio Ruzzier (de un umor atât de bun, încât râd cu poftă la orice recitire).
În afara portofoliului, sunt mare fan al cărților lui
Edward Gorey, dar așa ceva nu se poate recomanda,
e mult prea de frontieră.
Laura Máté: Ce cărți aveți în momentul de față pe noptieră și care sunt titlurile ce-și așteaptă rândul în wishlist?
Ileana Achim: Pe noptieră am trei cărți acum:
Despre basme de J.R.R.
Tolkien (mă preocupă
subiectul și cred în forța simbolică a basmelor, indiferent de
epocă), biografia scriitoarei americane pentru copii
Margaret Wise Brown și Ce nu am scris
în cărțile melede Viktor Frankl.
Wishlist? Răspund după ce mă întorc de la Târgul de carte de la
Bologna.
Laura Máté: Vă mulțumim pentru răspunsurile oferite! Dacă întrebările adresate mai sus nu v-au oferit ocazia să împărtășiți cu cititorii noștri o anumită idee, o poveste aparte, vă rugăm să ne transmiteți în cele ce urmează mesajul adițional ce v-ar plăcea să ajungă la publicul nostru.
Ileana Achim: Dragi cititori care cumpărați
cărți, nu vă opriți din acest bun obicei. Voi sunteți cei care ne
justifică meseria.
Interviu realizat de Laura Mate pentru libris.ro. Articol apărut în Gazeta Libris, numărul 41, aprilie 2025. Gazeta Libris se distribuie gratuit în coletele Libris.

„Mereu am iubit cărțile și a avea un job care să mă aducă atât
de aproape de ele precum sunt acum, părea până nu demult un vis.
Fac parte din echipa de marketing a libris.ro și sunt în continuă
căutare de răspunsuri și de povești bune.Când sunt întrebată ce
înseamnă o carte bună, îmi vin în minte cuvintele lui Salinger.
Acesta spunea că-l impresionează dacă, după ce termină o carte,
simte c-ar vrea ca autorul să fie un prieten bun pe care să-l poată
suna. Rezonez cu această definiție. Ce n-aș fi dat ca în liceu să-l
fi putut suna chiar pe Salinger, s-o am în agendă pe Meg Jay, iar
în anii de facultate să fi ieșit la cafea cu Elizabeth Strout.
Articolele și interviurile pe care le semnez se nasc din
curiozitate, dragoste de carte, entuziasm pentru idei noi, respect
și admirație pentru figuri reprezentative din lumea literară.” –
Laura Mate
Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.