Acum aproape o jumătate de an, am publicat primul meu volum de proză, „La Străini”, după alte câteva – cam puţine – de poezie. Destul de mândru de ceea ce făcusem, am purces cu naiv entuziasm să-l fac cunoscut publicaţiilor literare de prestigiu (probabil vă închipuiţi despre cine e vorba, nu mai fac pomelnice aici). Urmarea: o singură semnalare, a lui Horia Gârbea (n-am avut ocazia să-l cunosc personal), căruia îi mulţumesc pentru cele scrise; în rest, tăcere superioară…

Între timp, deoarece Editura Ardealul, care a publicat cartea, nu are sistem propriu de distribuţie, am încercat pe cont propriu să introduc volumaşul meu în librării, astfel încât el să aibă şansa de a ajunge sub ochii vreunui cititor. Că doar pentru asta îl scrisesem! Însă şi aici am avut o altă surpriză neplăcută: ...