Am auzit de multe ori, în cabinet, așteptări exprimate glumeț, într-o remarcă adresată repetat de pacienții care treceau prin episoade depresive: Domnule doctor, dați-mi o pastilă din aceea care să mă facă mai fericit. Cu gândul mereu la Huxley și la miraculoasa lui soma din „Minunata lume nouă”, le răspundeam pacienților că o asemenea pastilă, inexistentă de altfel, le-ar răpi o dimensiune importantă a umanității. O pastilă a fericirii ne-ar răpi și motivația și satisfacția stabilirii unor obiective autentice pentru noi, ne-ar răpi parcurgerea unui drum cu obstacole ce pot fi depășite (o călătorie esențială, de atlfel, în căutarea fericr...