Unde este adevărul ? Unde se ascunde el? În geantă? În
rucsac? În buzunare?
Nu. Nu mai căuta degeaba. Adevărul nu se ascunde. Este
este în faţa oricui vrea să-l vadă, să-l descopere. Aşa că lasă
buzunarelor bucuria de a păstra un telefon sau un portofel. Dar
portofelul stă mai bine alaturi de micul notes, de chei sau de
gadget în rucsac. Dar să dăm Cezarului ce-i al Cezarului si
Answear-ului ce-i al lui. Şi anume meritul de a ne oferi exact ceea
ce ne trebuie.
-Nu vă supăraţi, facem un studiu de piaţă
şi am dori să vă punem câteva întrebări dacă se poate
-Da, spuneţi vă rog.
-Nu o să vă întrebăm numele dumneavoastră,
dar dacă se poate să ne spuneţi vârsta şi profesia.
-Am douazecişi patru de ani şi sunt inginer
de sistem.
-Puteţi să ne spuneţi ce aveţi în
buzunare?
-Cheile, telefonul, ceva mărunţiş şi
abonamentul.
-Şi în rucsac?
-Portofelul, laptopul, două flash memory, o
mapă cu documente personale şi o agendă ... a de obicei mai am şi
un obiect de vestimentaţie în cazul în care apar schimbări bruşte
şi bineînţeles batiste de hârtie.
-O ultimă întrebare: cât de reprezentative
credeţi că sunt obiectele personale şi dacă vă pot dezvălui
identitatea?
-Nu ştiu dacă pot fi considerat un etalon
pentru că nu fumez, dar cred că majoritatea celor de vârsta mea se
mulţumesc cu puţin. Prefer o stare de confort chiar şi pe drumul
casă-serviciu şi invers.
-Vă mulţumim pentru timpul
acordat.
-Bună ziua.
-Bună ziua. Nu vă supăraţi, facem un studiu
de piaţă şi am dori să vă punem câteva întrebări.
-Spuneţi vă rog.
-Fără să ne spuneţi numele vă rugăm dacă se
poate să ne spuneţi vârsta şi profesia
-Am cincizeci şi şapte de ani şi sunt
casnică
-Ne puteţi spune vă rog ce aveţi în
buzunare? Pai ce să am, cheile de la poartă, portofelul de mărunţiş
şi un bilet de autobuz.
-Şi în geantă?
-Dacă promiteţi să nu râdeţi
-Promitem doamnă
-Apoi numai Maica Domnului mai lipseşte din
geanta mea. Am portofelul cu bani şi portofelul cu acte. Mai am
cheile de la uşă că le ţin separat, am un flacon de extraveral si o
folie de paracetamol, am portfardul cu toate ale mele: ruj,
oglindă, pudrieră, flacon de parfum, forfecuţă, ac şi aţă,
strugurel... mai am batiste de hârtie şi şerveţele umede, am o
agendă cu numere de telefon şi...
-Şi?
-O sticluţă cu mir şi câteva bucăţele de
anafură.
-Dacă cineva s-ar uita în geanta
dumneavostră credeţi că şi-ar da seama cui aparţine?
-Cu siguranţă. A, am şi trei ace de
siguranţă pentru orice eventualitate, mai am o umbrelă scurtă şi
doua sacoşe de plastic.
-Vă mulţumim doamnă.
-Bună ziua.
-Bună ziua.
-Bună ziua.
-Ai voie să vorbeşti cu oameni
străini?
-Am voie dar numai dacă e lume în jur. Şi
oricum eu sunt cu bunica. E acolo la ziare.
-Poţi să ne spui ce vârstă ai?
-Am opt ani şi sunt în clasa a
doua.
-Ne poţi spune ce ai în rucsac? Dar în
buzunare?
-Când merg la şcoală, în rucsac am
manualele, caietele, penarul şi mignionul meu. Ieri am avut trei
strumfi dubluri ca să îi schimb cu colegii. Iar sâmbăta când merg
la înot am prosopul, echipamentul şi mignionul. Iar în buzunare nu
am decât o gumă, un bileţel de la Matei şi o agrafă. Şi mai am şi o
bilă de sticlă dar n u ştie nimeni de ea.
-Şi dacă cineva ar găsi rucsacul tău crezi
că şi-ar da seama cui aparţine după obiectele din el?
-Da, cu siguranţă. Oricine îşi poate da
seama dacă vede carnetul de note, penarul, manualele şi
caietele.
-Îţi multumim.
-La revedere.
-Buna ziua. Ne permiteţi?
-Vă rog.
-Facem un studiu şi am vrea să ştim vârsta
şi profesia.
-Am douăzeci de ani şi sunt
studentă.
-Puteţi să ne spuneţi ce obiecte aveţi în
buzunare şi în geantă?
-Tot?
-Dacă se poate da.
-Păi în buzunare am telefonul, cheile de la
garsonieră, abonamentul, batiste de hârtie şi ceva mărunţiş. Iar în
geantă am cam de toate: cursuri, portfard, portofel, bricheta şi
ţigările... da, cam atât cred.
-Şi dacă s-ar intâmpla să găsească cineve
geanta creţi că ţi-ar putea da seama cui aparţine?
-Fată, fumătoare, studentă... cam asta ar
fi eticheta.
-Vă mulţumim.
-O zi bună.
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog
2017
