Prima zi de scoala, 8 ani mai tarziu de cand am mers iar la scoala, prin copiii mei. Si 37 ani mai tarziu de la prima mea zi de scoala.

E magia inceputului.

E magia bucuriei si energiei lor.

E magia prieteniilor.

E despre magia iubirii.

E mai putin despre cunostinte si performante, despre note sau calificative, este doar prima zi. Si este o stare pe care o astept, o traiesc si o savurez an de an. E prima zi de scoala. E cu emotie si agitatie. Cu un pic de nesomn, cu planuri, cu etichete noi, cu miros de coperti si carti noi. E cu stilouri. E cu un penar plin, cu creioane colorate, cu carioci, cu miros de curat, cu haine calcate si cu pantofi lustruiti. E o stare pe care o astept, mama fiind, ca sa mai intineresc putin. Intineresc langa ei. Cu cat creste Andrei si se indreapta spre liceu, se afunda in adolescenta si in hachitele ei, cu atat ma bucur ca Vlad a venit aproape 6 ani mai tarziu. Sa ne tina tineri mai multa vreme. Sa ne bucure c...