Vine Vladut deunazi de la scoala plin de avant si impresie si incepe, aproape fara aer, sa turuie despre…paraziti. Cum ca ei exista, ne pot “ataca”, tot sistemul nostru digestiv poate suferi si domnii …LICURICI ne vor veni de hac. Licurici zic?- stiind cum Vlad este o bucurie in a rastalmaci cuvintele. Licuricii erau limbricii si baiatul oripilat deja a inceput sa puna intrebari despre unde traiesc, ce mananca si mai ales la ce sunt ei “rai” la casa omului. Si mai mare a fost ingretosarea intregii familii de baieti (eram usor in izolare numai noi patru) cand am inceput o poveste cu o fetita de gradinita, o olita buclucasa si un vierme cilindret care a pus pe jar o armata de parinti si un dispensar intreg. Eu.
Am fost o fetita tare bolnavicioasa. Una doua la dispensar. Ce-i drept pana la trei ani am stat la bunici, perioada pe care nu mi-o amintesc deloc si fix in septembrie cand am implinit 3 ani am inceput turele zilnice la gradinita. 4 ani la rand. Ploaie sau soare. Gradinita era in drum spre serviciul mamei, dar in majoritatea cazurilor ma ducea tata. Imi amintesc cizmulitele de cauciuc si baltile in care calcam, o pelerina rosie de ploaie, o strada lunga lunga pana la intrarea in gradi, o canapea neagra in hol si un miros de ciorba de rosii cu stelute. Mie mi-a placut la gradinita. Aveam sortulet albastru cu fundita rosie si in buzunar o batistuta alba cu broderie. Dormeam in patuturi pliante, ne jucam de-a macaralele “paradite” si aveam o prietena pe care o invidiam pentru numele ei: Voichita.
Singura parte trista a gradinitei era cand lipseam. Si lipseam cand raceam. Si raceam de se saturase domnul doctor de mine. Zice mama ca atunci cand eram foarte mica mergeam la o doamna, dar dupa ce a plecat am fost preluata de domnul doctor. Pe domnul meu doctor il chema Ruse. Cabinetul era mare, nu foarte luminos si nici foarte prietenos. Avea un stetoscop negru cu membrana metalica. Era rece, mi s-a intiparit in memorie senzatia. Nu era antipatic, dar nici foarte prietenos. Avea spatule de metal, invelite in hartie cerata, cu miros de ars, probabil de la sterilizare. Si consultul era de obicei scurt, eu faceam aproape continuu amigdalita pultacee si primeam antibiotic peste antibiotic, prima parte a copilariei petrecuta cu doamna Lupu, asistenta care venea sa-mi faca injectii acasa la 6 ore. Aproape de neconceput in ziua de azi, practic nici de somn nu ai timp, nu mai vorbesc de durere sau de complicatiile locale de care am scapat, din fericire. Seringile acelea metalice, invelite in tifon, fierte de doamna asistenta…ce vremuri… Cand am mai crescut si o mai fi evoluat si medicina asta de razboi am trecut la penicilina V si eritromicina. Alta pacoste si cu bulinele astea, erau mega gretoase si cel putin eritromicina aia propionat (bleah) la 8 ore de nemestecat, dar macar nu o mai vedeam pe doamna cu acele, doamna Lupu (ce nume potrivit, nu?). Dupa toata treaba asta nu mancam, nu cresteam si se tot plangea mama ca merg la scoala la 7 ani si 17 kile si ca-mi va cadea ghiozdanul de slabanoaga ce eram.
Era vesnic o lupta. Ia o bucatica. Ia un ficatel (vai, ce nu-mi placeau…). Vine vrabiuta si iti mananca mancarea. Da’ s-o manance, in gandul meu, ca nici ca imi trebuia. Practic o duceam din boala in boala, din antibiotic in antibiotic pe vremea in care probiotice se gaseau doar in iaurtul de 4 lei si el posibil diferit de cel de azi, ala in borcanul de sticla, pentru ca inainte de anii ‘90 nu se comercializau deloc. Si nu doar despre distrugerea microbiotei (florei) intestinale era vorba, desi cu certitudine a fost un factor important in toate durerile abdominale si lipsa apetitului. Era si despre faptul ca un probiotic actioneaza sinergic cu un antibiotic, demonstrandu-se din ce in ce mai frecvent faptul ca probioticele pot inhiba multiplicarea excesiva a germenilor, ajutand in acest fel actiunea antibioticului si contribuind la scaderea riscului aparitiei rezistentei antimicrobiene si evident la potentarea efectului antibioticului. (1)
Folosirea antibioticelor se asociaza cu scaderea numarului si diversitatii bacteriilor “bune” din intestin, scaderea producerii de acizi grasi cu catena scurta, acumularea in lumen de carbohidrati, modificarea pH-ului local, scaderea absorbtiei de apa si concomitent diaree asociata administrarii de antibiotic. Aparitia diareei secundare folosirii antibioticelor variaza intre 5-25% din cazuri, iar aparitia infectiei cu Clostridum se recunoaste in 1-2% din situatii. (2)
Tulpina BB-12® a Bifidobacterium animalis subsp. lactis este una dintre cele mai studiate bacterii comensale (“bune”). Este descrisa în peste 300 de publicații științifice, dintre care peste 130 sunt studii clinice. Secvența completă a genomului tulpinii BB-12® a fost determinată și publicată. Tulpina BB-12® a Bifidobacterium animalis subsp. lactis provine din colectia Chr. Hansen de culturi lactice și are stabilitate ridicată sub formă de pulberi liofilizate. Caracteristicile si mecanismele de actiune ale tulpinii BB-12 au fost stabilite, reliefate, descrise prin teste extensive in vitro. BB-12® prezintă toleranță ridicată la acidul gastric și, foarte important, datorita prezentei unei enzime caracteristice numita hidrolaza, BB-12® are capacitatea de a supravietui actiunii bilei (3). Pentru ca are capacitatea de a-si mentine viabilitatea de-a lungul tractului gastrointestinal, tulpina BB-12® mai bifeaza o alta caracteristica esentiala a bacteriilor “bune” – aceea de a adera la mucoasa intestinala intr-un procent optim, faciliteaza astfel refacerea coloniilor ce stau la baza unei microbiote functionale. Parte dintre studiile care au implicat administrarea de Bifidobacterium animalis, tulpina BB12® au evaluat efectul benefic in cazul administrarii concomitente cu antibioterapia. Rezultatele arata ca cei care au consumat BB12® au revenit la flora microbiana de dinainte de antibioterapie si la valorile initiale ale acizilor grasi cu lant scurt. Mai mult, s-a constatat ca incidenta diareei severe este semnificativ mai mica in grupul celor care au primit Bifidobacterium animalis subsp. lactis BB-12®, 31.6 % comparativ cu 96% in grupul care a primit placebo, durata diareei fiind mai scurta cu 2 zile pentru cei care au primit BB12®. (3)
Bifidobacterium animalis subsp. lactis BB-12® ramane cea mai studiata tulpina de Bifidobacterium din lume, cu peste 300 studii la activ, cu un genom stabil, fiind recunoscuta ca SIGURA de catre Food Drug Administration (FDA) inca din 2007. Efectele sale benefice au fost demonstrate, incepand cu prematuri si pana la varsta adulta, in antibioterapie si nu numai (colici, constipatie, dureri abdominale etc)
Intotdeauna am avut in minte posibilitatea ca eu sa fi fost copilul acela bolnavicios si nemancacios si pentru ca a existat un cerc vicios din care am iesit prea tarziu: antibioterapii repetate, lungi, fara sustinerea bacteriilor benefice , prea frecvente, care au facut bine, dar au si lezat, mai ales digestiv si au slabit bariera de aparare, creând oportunitatea unei alte si alte infectii. Intotdeauna un antibiotic trebuie administrat doar dupa o decizie medicala, intr-un context anume, impreuna cu un probiotic – pe care il consider a fi cel ce contine bacterii benefice. Multe aspecte astazi sunt imbunatatite, incepand cu antibioticele care se administreaza oral, la intervale decente, posibilitatea administrarii injectabile cu ajutorul unei branule (atentie, doar in spital!!)- ceea ce presupune mai putine intepaturi si mult mai putina durere si continuand cu probioticele – pe care din experienta le asimilez bacteriilor benefice care sunt si trebuie sa ramana un partener de cursa lunga in antibioterapie, dar nu numai.
Bibliogrrafie:
(1) https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmicb.2017.01205/full
(2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16456762/
(3)Jungersen M, et al.,The Science behind the Probiotic Strain Bifidobacterium animalis subsp. lactis BB-12(®). Microorganisms. 2014;2(2):92-110
Acest articol reprezintă o sursă de informare generală pentru dumneavoastră, dar nu poate substitui un consult medical. Pentru întrebări despre sănătatea dumneavoastră, tratament și alte aspecte ale îngrijirii, discutați cu medicul de familie sau cu un medic specialist.
Articolul a fost sustinut de Linex baby.
