În primele zile ale anului 1522, bubuiturile asurzitoare ale tunurilor de mare calibru se auzeau în largul mărilor ceruliene, undeva la sud-vest de coasta Portugaliei.

Barajul de focuri de armă era un avertisment. Dar un avertisment care, foarte curând, ar putea fi îndreptat mult mai precis către trioul de nave căruia îi era destinat.

Cele trei nave care erau ținta acestei hărțuieli se întorceau acasă, în Spania, încărcate cu bogății și comori care fuseseră furate de la imperiul aztec din Lumea Nouă. Încărcătura lor era formată din perle rafinate, blănuri exotice, măști de jad fin și mii de monede de aur, care urmau să fie livrate ca tribut pentru Sfântul Împărat Roman Carol al V-lea.

În urmărirea lor se aflau cinci vase mai mici, mai rapide și mult mai agile. Vase care, în scurt timp, au redus distanța dintre ele și navele mai mari.

Nu a trecut mult timp până când navele mai mari au fost depășite. Și după o scurtă luptă cu săbiile, două dintre cele trei au fost capturate, iar una dintre ele abia a reușit să scape.

Navele spaniole cu comori fuseseră capturate de pirați. Iar liderul acestui grup de jefuitori pe mare era un bărbat pe nume Jean Fleury.

Fost ofițer naval francez originar din Normandia, Fleury era inițial un corsar de închiriat care luptase anterior împotriva puterii armatei papei în Războiul de patru ani. Cu toate acestea, în cele din urmă, el și-a îndreptat navele către o afacere mai profitabilă, sub forma chinuirii căilor maritime ale Atlanticului prin piraterie.

Și, la fel ca tunurile care îi împodobeau navele, afacerile lui Fleury erau în plină expansiune.

În timpul domniei sale în Caraibe, precum și în apele oceanice mai deschise, se estimează că Fleury a jefuit în total peste treizeci de nave. Dar cele două cargoboturi spaniole descrise mai devreme au fost cele care i-au adus cea mai mare pradă, după ce a confiscat obiecte de valoare în valoare estimată de peste 45 de milioane de dolari în termenii de astăzi.

Dar acest premiu cel mai important avea să ducă și la căderea sa, deoarece a atras mânia împăratului căruia îi furase proprietatea. Acest lucru l-a făcut să devină unul dintre cei mai căutați împărați ai imperiului, o recompensă consistentă fiind promisă oricui reușea să-l captureze pe pirat.

Cariera sa va continua încă cinci ani în total, dar, în cele din urmă, norocul său era destinat să se termine. Fleury a fost capturat de spanioli în anul 1527, iar Carol al V-lea a ordonat, la scurt timp după aceea, să fie spânzurat de gât.

Acesta a fost un mesaj clar pentru toți pirații care ar fi jefuit bogățiile imperiului: furați de la noi și veți suporta cea mai aspră pedeapsă.

Astăzi, în anul 2022, pirateria este încă în viață. Cu toate acestea, în zilele noastre, trăim într-o lume în care cei care jefuiesc bogăția poporului par să nu se confrunte cu consecințe atât de grave pentru acțiunile lor.

De asemenea, nu îi mai numim întotdeauna pirați pe acești infractori. În schimb, aceștia poartă uneori titluri precum senator, ministru sau guvernator.

În Statele Unite, familia congresmanei Nancy Pelosi a câștigat aproximativ 62 de milioane de dolari numai în ultimii trei ani, numai prin intermediul tranzacțiilor bursiere. Și, deși o lege din 2012 le interzice membrilor Congresului să își folosească poziția sau cunoștințele din interior pentru a obține câștiguri financiare personale, acest lucru nu i-a împiedicat pe Pelosi sau pe soțul ei să încaseze sume mari de bani.

În Australia, fostul ministru al resurselor de apă Barnaby Joyce a plătit 80 de milioane de dolari din banii contribuabililor pentru drepturi de apă evaluate la abia 1,4 milioane de dolari. Este un eveniment care ar fi umplut buzunarele unuia dintre prietenii săi, care a fost deturnat prin intermediul unei companii din Insulele Cayman.

În primele zile ale anului 1522, bubuiturile asurzitoare ale tunurilor de mare calibru se auzeau în largul mărilor ceruliene, undeva la sud-vest de coasta Portugaliei.

De asemenea, în Tarile de Jos, biroul ministrului apărării, Peter Dutton, a plătit 523 de milioane de dolari din fondurile contribuabililor către o companie aproape necunoscută numită Paladin – un contract despre care un expert a afirmat că nu ar fi trebuit să valoreze mai mult de un milion de dolari. Și mai suspect este faptul că firma nu avea un birou real, funcționa dintr-o baracă pe plajă și nu avea nici măcar un număr de telefon sau un mijloc de a primi corespondență.

Iar recent, în Islanda, ministrul de finanțe al țării, Bjarni Benediktsson, a supervizat vânzarea Íslandsbanki, cea mai mare bancă din țară. Și s-a întâmplat ca tatăl său să devină unul dintre cei mai mari cumpărători de acțiuni ale băncii, după ce a reușit să le achiziționeze la un preț redus – un lucru despre care Benediktsson spune că nu avea nicio idee.

Acum, având în vedere că poveștile pe care tocmai le-am menționat provin din trei dintre națiunile considerate unele dintre cele mai puțin corupte de pe scena mondială, poate că interpretam noi greșit lucrurile. Poate că nu se întâmplă nimic sinistru.

Sau poate că este ușor să facem o paralelă între pirații de odinioară și oficialii guvernamentali de astăzi, care par să fie hotărâți să jefuiască bunurile romanilor pentru propriul câștig financiar.

Când te gândești in acest mod, s-ar putea argumenta că liderilor tăi nu le pasă deloc de tine.

Dar chiar dacă ne întoarcem privirea de la mașinăriile aparente ale corupției flagrante, este ușor să observăm exemple care arată cât de puțin le pasă multora dintre guvernele noastre atunci când vine vorba de securitatea noastră economică generală.

Chiar de curând, vorbeam cu o apropiata despre planurile sale de pensionare pentru viitor. Era îngrijorată de situația economică din Polonia, țara ei de origine, și de faptul că pensia ei nu va mai fi acolo când va veni momentul să se pensioneze.

Avea motive întemeiate să fie îngrijorată.

In urmă cu doar câțiva ani, guvernul polonez a confiscat aproape 40 de miliarde de dolari din fondurile de pensii, în încercarea de a compensa o parte din deficitele bugetare. Cu alte cuvinte, a luat de la oameni care au muncit cu sârguință toată viața lor, pentru a acoperi deficitele managerilor economici teribili care conduc țara.

Iar Polonia nu este singura în această situație. Numai în Europa, Irlanda, Ungaria, Bulgaria și Franța au confiscat fonduri de pensii de la pensionari merituoși, doar în ultimii ani.

Așadar, fie că se bazează pe incompetența pură a liderilor noștri, fie pe furtul flagrant al politicienilor din visteria unei națiuni, este evident că nu se poate avea încredere în guvernul vostru pentru a avea grijă de siguranța voastră economică.

Adăugați acest lucru la faptul că majoritatea națiunilor din lumea dezvoltată se îndatorează tot mai mult pe zi ce trece și că inflația se află la cel mai ridicat nivel din ultima jumătate de secol, înseamnă că aveți rețeta pentru o hazna financiară putredă în care sunteți forțați să vă plimbați în fiecare zi a vieții.

Întregul sistem este plin de un nivel de putrefacție care ar rivaliza cu cel al unei răni cangrenate.

În ciuda acestei proaste gestiuni, încă se așteaptă de la noi toți să fim buni cetățeni contribuabili, care ar trebui să acceptăm status quo-ul. Și să continuăm să le permitem liderilor noștri să își trateze pozițiile ca pe nimic altceva decât o modalitate de a se îmbogăți pe ei înșiși și pe asociații lor.

Pentru asta, poporul nu vă mulțumeste.

Ori de câte ori discut despre structurile globale, primul lucru pe care îl recomand întotdeauna este să luați în considerare opțiunile voastre cu privire la locul din lume în care vă puteți muta, pentru a vă reduce în mod legal obligațiile fiscale.

Dacă vă mutați în Georgia, vă puteți reduce impozitul global la doar 1%.

Sau chiar mai bine, dacă vă stabiliți într-un loc precum Bermuda, Bahamas sau Emiratele Arabe Unite, puteți reduce acest număr la zero.

Dacă sunteți un nomad digital, națiuni precum Croația și Barbados vă vor permite să locuiți acolo pentru o perioadă de până la un an, fara sa plătiți niciun impozit – în mod legal. Indonezia își va deschide în curând și ea viza de nomad digital de cinci ani, permițând străinilor să nu plătească nimic pentru toate câștigurile de origine străină în timp ce locuiesc acolo.

Conduci o companie sau o mică afacere online? Există multe opțiuni și pentru tine.

Prin înscrierea firmei în Hong Kong sau prin intermediul unui LLP/ SRL în Regatul Unit, vă puteți reduce impozitul până la zero, cu condiția să luați în considerare rezidența fiscală personală. Iar pentru europeni, Malta și Ungaria sunt națiuni populare pentru constituirea unei societăți, datorită potențialelor lor rate de impozit pe profit respective de 5% și 9%.

Pe scurt, dacă sistemul națiunii tale. nu te servește și nici oamenii a căror sarcină este să facă acest lucru, este timpul să începi să cauți opțiuni mai bune.

Nu vei găsi niciodată o națiune complet lipsită de corupție. Acesta este un vis imposibil care probabil că nu a mai existat de când oamenii s-au adunat pentru prima dată în grupuri rudimentare de așezări.

Dar, dacă nu plăteati mai mult decât trebuie la impozite, orice tip de corupție cu care intrati în contact va deveni probabil puțin mai acceptabilă.

Pirații economici sunt peste tot. Depinde de tine să decizi cui permiti să-ti fure comoara.

Adaptat dupa Leon Hill

P.S

Dacă esti interesat sa-ti faci rezerve aur și argint în Europa, poti folosi Gold Avenue pentru a depozita metale prețioase în seifuri elvețiene sigure. După părerea noastră, este una dintre cele mai bune modalități de a te proteja de inflație și de a te proteja împotriva crizelor viitoare.