te-am luat maică pe un ciur de mălai că n-au vrut bani
şi eu cu tac-tu ne-am făcut milă de tine
să nu vezi cerul cu ochi plânşi
hai ciorică ieşi la soare cu pene muiate-n aur
şterge lacrima ce arde, cântă-ne ca să uităm
dans peltic printre cuvinte cerne paşi pierduţi în
noapte
plouă cu-amintiri desculţe în deşertu-acestei vieţi
cer şi nori de iarnă tristă, plânsă
mă iubeşte femeile şi e moarte după mine
eu biet caloian de tină dus pe apa sâmbetei
şi-am încălecat pe-o bârnă ce-atârna dintr-un ochi trist
am luat fumul din căţuie, toiagul din piatră vie
şi-s la poarta din poveste, temelie
carnea freamătă, se zbate, adumbrind vise deşarte
degetele muşcă aer şi tânjesc a tinereţe, pleoape creţe
