Trăim vremuri complicate și grele. Toamna gri a năvălit nu doar
cu frigul ei, ci și cu situația îngrozitor de grea pe care o trăim.
La noi în casa există un hard disk extern, cocoțat undeva printr-un
dulap pe hol, la care imi conectez telefonul și mintea de fiecare
dată când am nevoie. Acolo sunt stocate amintirile. Tot ceea ce am
facut în fiecare zi a fost să creez amintiri care și acum țin de
cald. Acolo este energia mea pentru fiecare dimineață.
Le-am spus de multe ori pacienților că primul an cu primul copil nu
se uită niciodată. A fost un an greu și intens, dar cu siguranță
cel mai cel dintre toate. Andrei a apărut în viața noastră când
aveam atâta energie și atâta elan în toate, o poftă incredibilă de
viață. Mă uit nostalgică la poze și văd cum ne râdeau ochii
împăienjeniți de nesomn amândurora. Îmi amintesc de naivitatea
vârstei și lipsa de experiență care, paradoxal, pe noi ne-au
ajutat. Știam puține și ne era frică de puține. În gașca noastră de
prieteni am fost primii părinți. Îmi amintesc și acum drumul de la
Spitalul Pantelimon (acolo s-a născut Andrei) până tocmai în
Militari. Am plecat în papuci de spital, nu-mi dau seama nici acum
de ce așa. Probabil pentru că eram atât de grabită să ajung ACASĂ.
Am vie în cap prima intrare în dormitor, prima seară acasă, prima
baie a copilului, prima noapte cu el. Eram medic rezident în anul
doi, deci încă suficient de nepricepută astfel încât să nu mă
panicheze toate diagnosticele diferențiale posibile.
Au fost nopți grele cu primul meu copil. Îmi amintesc cea mai albă
dintre toate, o noapte înainte de a reveni soțul meu la serviciu.
Andrei avea 3 săptămâni de viață și nu a închis un ochi toată
noaptea. Plângea și se chircea, mânca la sân și iar voia, ațipea o
secundă și urla din nou. Am stat cu el în brațe și l-am plimbat de
la unul la altul întreaga noapte. Atunci am încercat și prima oară,
din disperare și panică, să îl hrănim cu lapte praf pe care
puștiul, deja mai deștept decât noi, l-a refuzat cu vehemență. Au
urmat nenumarate alte nopți la fel. La 6 luni îl legăna Radu seară
de seară în brațe, aproape îl pregătea de decolare în spațiu. Până
am citit despre sindromul copilului zgâlțâit (nu este o glumă, să
știți, poate vă povestesc cândva, pentru că legănatul pe picioare
este o modă tare nesănătoasă în România). La 9 luni îmi amintesc o
vizită la nașii lui. Atmosfera a fost extraordinară, copilul vesel-
a mers din brațe în brațe. A zâmbit tuturor. (Și eu zâmbesc
trist-amar acum și tot ce pot spune e ca sunt recunoscătoare că îi
am în viață pe toți și azi. Fără să mai ne vedem de 2 ani la
aniversări). Acasă, însă, a fost o bombă detonată. Suprastimularea
l-a făcut să nu poată adormi. În plus, veșnicele lui dureri de
burtă iar ne-au pus la încercare. Țin minte ca și ieri cum am ieșit
cu el afară în creierii nopții, l-am legăt în scaunul de mașină și
pentru că la fiecare semafor se trezea din nou urlând, am întors
tocmai la kilometrul 36 pe A1. Așa am adormit noi un sugar în
2009.
Andrei s-a născut prin cezariană. Aș putea spune că patologia mea
(o tromboză venoasă profundă proximală în anul trei de facultate)
era un mare factor de risc, dar adevărul este că nu mi-am dorit în
mod special să insist dincolo de această situație medicală reală.
Și adevarat riscantă. Lipsa trecerii prin canalul pelvian, lipsa
colonizării cu bacterii prietenoase din timpul nașterii alături de
factori genetici în sine, au contribuit la o floră microbiană
intestinală care a favorizat colicile, durerile de burtă, plânsul
excesiv.
Colicile infantile sunt o problemă frecventă care afectează 10%
până la 30% dintre sugarii sănătoși (poate chiar și mai mulți).
Etimologia exactă este încă necunoscută pe deplin, dar disbioza
intestinală a fost mereu una dintre ipoteze, ceea ce înseamnă că
probioticele ar putea fi utile atât în prevenție, cât și în
tratament.
Probioticele conțin bacterii prietenoase pe care le puteți privi ca
pe niște soldați antrenați pentru a apăra organismul la nivel
intestinal și pentru a liniști bătăliile unui sistem digestiv
imatur, mai ales în primele luni de viață. Și întotdeauna ne
trebuie soldații cel mai bine pregătiți pentru războaiele pe care
trebuie să le caștigăm. În literatura medicală de specialitate
există ghiduri ale probioticelor care împart soldații în funcție de
evidențe clinice pentru ce sarcini sunt ei cei mai pricepuți.
Perioda colicilor este una dintre cele mai epuizante pentru o
familie la început, în care spaima se amestecă cu neputința și în
care părinții speriați înteleg mai greu că e nevoie de mult timp
pentru a se popula corect un intestin imatur.
Protectis conține Lactobacillus reuteri Protectis®* (L. reuteri DSM
17938), patent al companiei BioGaia din Suedia. L.reuteri Protectis
conține culturi de lactobacili vii existente în mod natural în
organismul uman (în laptele matern şi în tractul digestiv al
persoanelor cu un stil de viaţă sănătos, care trăiesc într-un mediu
nepoluat).
L. reuteri Protectis, prin aportul de lactobacili vii, contribuie
la restabilirea și menţinerea echilibrului florei intestinale și,
în acest fel, este o opțiune de nădejde în ameliorarea tulburărilor
gastro-intestinale ale colicilor sugarilor. L. reuteri Protectis a
fost testat în peste 130 de studii clinice, care i-au demonstrat
eficacitatea și siguranţa administrării la copii, studii realizate
începând cu 1991, de cand produsul există și este comercializat pe
scară largă.
Dincolo de nopți nedormite, de dureri de burtă, de scaune
explozive, de colici și probiotice, primul an cu primul copil nu se
uită niciodată. Este anul în care, probabil, am dormit cel mai
puțin și am trăit cel mai mult și mai intens. Și, deși, tot ce
visezi atunci este ca totul să TREACĂ și copilul să crească… ramâne
perioada cea mai frumoasă din viața oricărei mame. Timpul aduce
nostalgie și în mod miraculos rămân doar amintirile extraordinare,
mirosul de bebeluș cuibărit la pieptul tău, iubirea imensă care
crește în fiecare secundă care trece, fericirea, împlinirea. Să fie
cu clipe de liniște în viața tuturor părinților!
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/apa.14270
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24912386/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5969308/#apa14270-sup-0001
https://www.biogaia.com/products/#global