Religie și probațiune

Astăzi, aproape toată lumea urăște religia. Chiar și la noi în țară, unde 87% se declară Ortodocși, pare să domnească un dezgust generalizat față de religia organizată. Unii, mai sensibili, fac distincția între credință și religie organizată, în timp ce alții, mai puțin sensibili, nu fac această distincție și le aruncă pe amîndouă în același coș de gunoi. Însă nu despre distincția dintre credință și religie organizată, vreau să scriu azi, ci despre acel proces care afectează în mod inexorabil orice întreprindere omenească, inclusiv pe cele cu rădăcini neomenești. Să ne uităm la Creștinism. La început, Creștinismul a cucerit lumea nu cu sabia, cum a încercat s-o facă mai tîrziu, ci cu cea mai paradoxală armă dintre toate, dragostea. Mesajul radical al lui Isus, care ne-a arătat că singura rezolvare la toate problemele noastre și ale lumii este dragostea, nu era făcut din vorbe-n vînt, ci din carnea și sîngele celo...