Intr-o zi, cand mergea prin padure ca de obicei, a observat ceva lucind la radacina unui copac batran. Copacul era atat de batran incat trunchiul lui ar fi putut fi inconjurat cu greutate de 3 oameni zdraveni iar radacinile ieseau din pamant unduitoare ca niste pitoni imensi ca apoi sa se afunde din nou in adancimea pamantului.

Baiatul s-a apropiat curios de lumina care lucea jucaus la marginea copacului. Cand s-a apropiat indeajuns inima i-a tresarit. Era o moneda mare de aur! A inceput sa sape febril cu mainile in pamantul de sub radacina ridicata si a vazut ca sub ea era o lada din lemn cu colturile putrezite din care incepusera sa se prelinga monezi peste tot.

Baiatul a adunat comoara gasita si considerand asta ca un semn de la Dumnezeu a considerat ca este de datoria lui sa ii ajute si pe altii sa aiba acelasi succes.

A inceput cat de curand sa predice in marile sate, sa spuna tuturor reteta succesului sau. A aratat tuturor cum si-a setat el obiectivele de a se plimba prin padure, cum si-a gandit programul zilnic, cum si-a ales portiunea din padure prin care sa se plimbe.

A facut o descriere amanuntita a copacilor aflati in zona respectiva, ca oamenii sa descopere in propria lor padure, semnele apropierii de copacul sub care ar putea gasi comoara. A facut o descriere amanuntita a satului ca oamenii sa identifice in satul lor asemanarile care le-ar putea arata ca sunt pe drumul cel bun. Le-a spus oamenilor ce a gandit in acel moment fiind convins ca atitudinea lui si predispozitia lui mentala e parte din reteta succesului. A aratat cum si-a dorit dintotdeauna sa obtina asta si cum, gandirea lui pozitiva a avut impactul cel mai mare asupra succesului lui.

Le-a spus oamenilor despre alimentatia lui zilnica, fiind convins ca si asta a contribuit la succesul avut.

Le-a spus despre povestile pe care i le citea bunicul, despre orele la care adormea si se trezea, despre jocurile pe care el le juca zilnic cu ceilalti copii.

In curand o multime de baieti i-au urmat sfatul: au inceput sa manance ceea ce manca el, au inceput sa se joace ceea ce se juca el, au inceput sa asculte aceleasi povesti, sa gandeasca, sa doarma, sa se plimbe ca el.

In curand toate padurile au fost impanzite de baieti imbracati in haine zdrentaroase, de aceeasi culoare care se plimbau de colo dincolo cu ochii mari visatori in speranta intalnirii succesului.

Dar nici unul nu a obtinut succesul scontat. Si atunci si-au spus ca poate nu sunt suficient de buni, poate nu au incercat indeajuns de mult, poate nu au purtat hainele potrivite, poate nu au studiat indeajuns descrierea copacilor in preajma carora se poate gasi comoara, sau poate nu au respectat intocmai alimentatia. Apoi s-au gandit ca poate nu au ascultat destule povesti spuse de bunic, poate nu au jucat suficiente jocuri de care ar fi trebuit sa joace.

Apoi si-au spus ca poate nu isi doresc suficient de mult, ca poate desi gandirea lor este pozitiva, undeva acolo ascunse adanc sunt ganduri negre care impiedica atingerea succesului.

Multi cauta si acum, convinsi de faptul ca au tot ceea ce le trebuie sa atinga succesul dar nici unul dintre ei nu stie ca arareori comorile se lasa descoperite iar daca succesul ar fi avut o reteta unica si repetabila, pana acum toti pamantenii erau putred de bogati.