Revista literară Libris este o revistă independentă, publicată de grupul de firme Libris în parteneriat cu Filiala Brașov a Uniuni Scriitorilor din România, sub egida Uniunii Scriitorilor. De-a lungul timpului, cei mai importanți scriitori români și unii dintre cei mai importanți scriitori din literatura universală au fost publicați în paginile acestei reviste. Cu numărul 4/2021 al Revistei literare Libris se încheie primii cinci ani de viață. Acest al cincilea an, care coincide cu al 30-lea al grupului de firme Libris, marcat cum se cuvine, prin numere full color, propune în paginile revistei scriitori importanți din literatura română contemporană, scriitori brașoveni importanți și, bineînțeles, scriitori remarcabili din literatura universală. Numărul 4(18)/2021 se deschide cu un editorial al redactorului-șef, Adrian Lesenciuc, despre diferențele dintre literatura română și literatura universală:

Din păcate, literatura română nu poate să abandoneze ideologiile. În procesul de publicare și promovare contează grupul căruia te asociezi, pattern-ul scriitural specific unui grup, tematica preferată a acestuia. […] Din această perspectivă privind, cea mai mare provocare pentru instituții: Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii este aceea de a sparge bulele autosuficienței unor grupuri care produc literatură pentru sine. Vom avea literatură recunoscută în lume abia în momentul în care vom avea convergență în granițele limbii. Până atunci, literaturile noastre paralele din bulele autosuficienței vor trăi în universuri literare diferite, raportându-se în principal la criterii ideologice.

Scriitorul brașovean aniversat al numărului este prozatorul Doru Munteanu, director onorific al revistei Libris și fost președinte al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor, căruia, la cei 75 de ani împliniți, i-a fost dedicat un medalion literar (Adrian Lesenciuc) și din opera căruia a fost publicat un fragment din romanul Viață de împrumut:

Alte focuri de armă răsunară în liniștea sumbră a nopții și schelălăituri de javre, lovite și speriate, se amestecau într-o hârjoană de vaiete furibunde. „Ăștia au turbat. Împușcă la nimereală, câini, animale. Până la oameni nu mai e decât un pas.” Trase perdelele de la ferestre și aprinse lumânările din menoră, năzuind la miracolul de Hanuka al speranței, când uleiul din candelă, doar pentru o noapte, a ars opt zile. Alături, ca un trofeu, era Maghen David, steaua galbenă cu șase colțuri sau Scutul lui David. Cele două triunghiuri echilaterale suprapuse, simbolul grafic al unui trecut de laudă și mândrie, al unei identități, deveniseră în acea zi un semn al rușinii și al stigmatului discriminator în ideologia nazistă.

Un al doilea medalion i-a fost dedicat de criticul literar Iulian Cătălui scriitorului Nicolae Băciuţ la împlinirea a 65 de ani.

Ca în fiecare număr, în paginile revistei se găsește poezie de cea mai bună calitate. Poetul invitat este Ovidiu Genaru, a cărui operă a fost recunoscută prin Ordinul „Meritul cultural” în grad de comandor (2004), după ce devenise patru ani mai devreme cetățean de onoare al Municipiului Bacău. Ovidiu Genaru a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2020), premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România în 2019 și 2021 (cel mai recent pentru Cartea lui Mircea. Canal, care evocă drama singurului său frate), respectiv „Cununa de lauri” la Turnirul de Poezie de la Cobilița, Bistrița (2017). Iată un scurt fragment din poezia sa:

De unde ai venit bătrânețe știe cineva?

N-am nevoie de tine nu eu te-am chemat.

Mă învățasem cu mine așa cum eram.

Eram mulțumit.

[…]

Cu moartea nu mă am bine.

Cardiologul știe că inima fructelor bate ca și a mea

A mea în grădina părăginită.

Aprind lumina să văd dacă e întuneric

Într-adevăr întunericul e progresiv. (Întuneric progresiv)

Alături de poetul invitat, în paginile reviste mai întâlnim versuri de Elsa Tofan Dorval, Angela Furtună, Diana Trandafir și Gheorghe Vidican. Nu lipsesc eseurile, cel despre parabola fiului risipitor al preotului și scriitorului Cristian Muntean, sau cel despre literatura Nordului viking, semnat de Rodica Bretin.

Rubrica permanentă de cronică literară include textele scriitorilor Liliana Ursu (despre Mateiu Caragiale în traducerea lui Sean Cotter), Adrian Lesenciuc (despre Ioan Pintea), Elena Vieru (despre Dumitru Manolache), Anca Ianchiș (despre Liviu G. Stan), Ana Dobre (despre Cătălina Hasotti), Ion Topolog (despre Alex Maroiu), Elena-Carmen Bobocescu (despre Ovidiu Cornilă), Eugen Gomboș (despre Irvin D. și Marilyn Yalom) și Laurențiu-Ciprian Tudor (despre Tatiana Țîbuleac). Numărul 4 al revistei este, de asemenea, bogat în interviuri. Include interviul Iulianei Răducan cu Mihaela Hură, al Claudiei Motea cu Felix Goldbach – managerul general al Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești și al lui Laurențiu-Ciprian Tudor cu Cvintetul Anatoly, un (cv)interviu care îi prezintă la peste două decenii de activitate, în lumina continuei căutări:

Grupul vocal brașovean „Anatoly” este de 21 de ani o prezență aparte pe piața muzicală. Au început în formulă de patru (cvartet mixt, 2000-2003), apoi au devenit trio, iar din 2011 sunt cvintet. Ei cântă, á capella sau cu acompaniament, un repertoriu vast: lucrări preclasice, clasice şi romantice, muzică religioasă, colinde, prelucrări folclorice și lucrări contemporane, de cele mai multe ori în aranjamente proprii. Au înregistrat, până acum, zece CD-uri (cu piese din repertoriul românesc şi universal) și s-au evidenţiat cu o activitate concertistică intensă. Au primit o multitudine de premii și distincții naționale și internaționale. E suficient să amintesc că sunt vicecampioni europeni la prestigiosul Concurs Coral Internațional de la Tolosa (Spania), că (tot în 2014) au fost finalişti în emisiunea concurs „Românii au talent”, că au primit „Crucea Șaguniană” (cea mai înaltă distincție oferită de Mitropolia Ardealului) sau că CD-ul lor „Dumnezeiasca Liturghie” (2006) a fost nominalizat pentru Premiul Academiei Române. Componența lor este următoarea: Andrada Mureșan (alto, profesor de muzică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov), Gabriel Baciu (tenor I, inginer și absolvent de studii muzicale universitare), Ciprian Cucu (tenor II, cântăreț bisericesc și student la muzică și teologie), Ciprian Țuțu (bariton, conf. univ. dr. la facultățile de muzică de la Brașov și București și dirijorul Corului Academic Radio Bucureşti) și Marius Modiga (bas, profesor de muzică la Seminarul Teologic Ortodox „Dumitru Stăniloae” din Brașov și dirijorul Corului Concentus). Din octombrie 2017, Cvintetul vocal „Anatoly” își desfășoară activitatea sub egida Operei Brașov.

Numărul 4/2021 al revistei continuă, de asemenea, rubrica Folk & Poezie a lui Mihai Cosmin Popescu, cu materialul dedicat folkistului Florin Săsărman. Artistul plastic invitat al numărului este Flavia Lupu, fascinată de corpul uman în artă (în special în spațiul urban, prin prisma relației dintre imagine și politică), doctorand la Universitatea Națională de Arte și prezentă de curând la Bienala Albastră din Brașov cu expoziția De mâine vom fi pământ fierbinte, care însoțește volumul omonim al soțului său, poetul Andrei Novac.

Paginile de literatură universală sunt foarte bogate. Poeții prezenți sunt Venus Khoury-Ghata, una dintre cele mai importante voci ale poeziei franceze contemporane, în traducerea Denisei Crăciun, și poeta din Africa de Sud Fiona Zerbst, în traducerea lui Adrian Lesenciuc și a Ramonei Hărșan.

Revista poate fi achiziționată de la librăria Șt. O. Iosif din Brașov și de pe libris.ro.

Interviu realizat de Adrian Lesenciuc pentru libris.ro. Articol apărut în Gazeta Libris, numărul 3, februarie 2022. Gazeta Libris se distribuie gratuit în coletele Libris.

n. 21 august 1975,
Câmpulung Moldovenesc. Poet, prozator, critic literar. Doctor în ştiințele comunicării. Profesor universitar. Membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Președinte al filialei din 2013. A publicat volume de versuri, critică și istorie literară, romane. Prezent în dicționare, antologii și volume colective publicate în țară și în străinătate.