Sa va mai povestesc tîmpeniute d'a lui Sam, pisoiasul poznas.

Cu ceva vreme în urma, ne întorceam din Austria, de unde pe lînga altele am cumparat si-o prajitura delicioasa cu blat de Quark, iar deasupra jumatati de prune acoperite cu jeleu, pentru un aspect mai oaches. Am probat o mini feliuta, apoi am acoperit-o cu capacul cutiei de transport în care o cumparasem. Era pentru mai tîrziu. Mai tîrziu însa, nu a devenit realitate, pentru ca Samuila atît s-a chinuit pîna a îndepartat cumva capacul, si a lins tot jeleul. A lins toata suprafata prajiturii, inclusiv primul strat din blat de printre prune.

Prunele, dupa cum se pare, nu-s pe gustul dumnealui

Într-o seara, mi-am luat o felie de pîine neagra cu semnite si 2 linguri de bînza perlata. Sam vede farfuria si se ia repede dupa mine. M-am asezat pe canapea. Eram sigura ca trebuie sa împart brînza cu el, desi nu stiam daca îi place sau nu, deoarece nu-i mai dadusem pîna atunci. Îi dau o perla. Se uita, o linge. Mnööö, nu-i place. Pai, la reverede atunci. El "inhala" mai departe pofticios spre farfurie. "Doar nu vrei pîine?!" Da, de aia voia! I-am dat vreo 5 bucatele, si ar mai fi mîncat, dar nu i-am dat. Eu încerc sa-l învat cu mîncare grain free... si el manînca pîine!

Nu mai zgîrie canapeaua (ca e acoperita)... doara sa la cîte un colt , nu a mai rupt nici o orhidee, nu a mai spart nimic, nu a mai încercat sa escaladeze spalierul cu vita de vie, din cires sare cu simt, iar ca urmare nici nu s-a mai lovit. Totusi si-a gasit alta ocupatie, facînd rele care nu-i afecteaza ciolanele. Rupe pasele de tîntari de la ferestre... sînt curioasa ce urmeaza. Ce-i mai trece prin cap?!