Despre lipsa de pricepere a creștinului evanghelic (dar și a ortodoxului funadementalist) în cele ce țin de exercițiul democratic am mai scris, timid, și în alte ocazii. E de observat faptul că creștinismul românesc, în expresia sa fundamentalistă, deocamdată cea mai vocală și mai vizibilă în spațiul public, este incapabil să coabiteze cu democrația.
Conștiința evanghelică mioritică încă mai privește democrația în termeni rudimentari, ce țin de grădinița socio-politică: majoritatea decide, iar restul se conformează. Ca o consecință, ideea de advocacy, una care poate fi documentată biblic, este strident de absentă în practica creștină.
Incapacitatea de a admite că într-o societate nu toți gândesc și trăiesc asemeni nouă, pasiunea vărsată pe demersuri menite impunerii unor modele legiferate ale neprihănirii sunt semne, de mult vizibile în societatea românească, ale faptului că nu se poate trăi alături de cetățeni care își înțeleg în termeni diferiți conviețuirea sub același soare.
Să fie vorba de o nepricepere a evanghelicului pe subiect? Credeți?
Păi, evaghelicii se pricep la toate. Nu există domeniu al vieții în care să nu aibă ceva de spus, cu Biblia în mână: despre căsătorie, despre creșterea pruncilor, despre sănătate fizică, despre afecțiuni psihice, despre masculinitate, despre feminitate, despre adolescență, despre comunicare, despre succes, despre conducere, despre finanțe, despre managementul afacerilor, despre muncă, despre timpul liber, despre asistarea celor în nevoie, despre științe, despre arte, despre muzică, despre politici publice, despre filme, despre mediu, despre sporturi, despre gătit, despre îngrijirea grădinilor, despre sexualitate, despre capitalism și despre socialism, despre îmbrăcăminte, despre organizarea unor evenimente, despre agricultură, despre dezvoltare comunitară, despre relații interumane, despre social-media, despre literatură, despre amenajări interioare, despre educație, despre câte în lună și în stele.
Despre democrație, însă, avem ceva? Nope.
Democrația este kriptonita fundamentalismului creștin. Unde ești tu, Luthor, oare…
