Există o expresie alternativă paralelă a cuvintelor care nu se reflectă la o primă citire tuturor, ci doar celor obișnuiți ca înșiruirea vorbelor să nu se comporte ca o nuia. Ecoul cuvintelor știm, nu e veșnic, dar trebuie să rămâi acolo tu, cel carele citești, măcar un timp după ce el s-a produs, ca să înțelegi ce tocmai ți s-a întâmplat, căci, vezi tu (?), cuvintele-ți fug de sub ochi, deși le pui virgula, punctul și celelalte semne de punctuație în cale.
Așa s-au născut cititul și scrisul în diagonale! Dinburțile care nu șed pe cărți, ci pe alte obiecte (câteodată numai pe un banc) de lucru.
Atenție, cititorul de reclamă la propriul produs poate să vadă în cuvinte un morman de litere, în care se caută nerăbdător și, dacă nu se găsește repede pe sine, mârâie, dar admit că există și excepții. Destule!
Nu e un secret că eu nu prefer scrierile „line”, fiindcă atunci când eu scriu, mă dor degetele, cu-vântul se surpă și intervine ca o necesitate efectul benefic al dezastrului, dar sunt conștientă că și dacă supraviețuiesc câteva gâzișoare mici, care îl zgândără pe cititor, eu mi-am jucat acel rol exclusiv în explicarea lumii; și nu am făcut-o prin steluțe ajutătoare.
În toamna lui 2016 am folosit puține steluțe explicative în subsolul textelor, fiindcă juriile au avut în componență foști participanți SuperBlog, unii dintre ei câștigători ai trofeelor edițiilor trecute. Ei cunosc, știu, înțeleg (cum) să citească creativ!
Acolo unde juriul are o componență exclusiv a firmei, se vede, din punctul meu de vedere, stângăcia și pierderea din vedere chiar a cerințelor proprii, nerespectarea baremului de acordare a punctajului etc. Dar, acest aspect, noi, superblogăriii, l-am numit, în deplin acord, SUBIECTIVITATE și așa îi va rămâne numele.
Ca să te transpui în acele imagini scrise e greu, eu știu, viața e pustiu. Căci, tu, cel carele citești, îmbraci puloverul, în timp ce eu m-am spetit cu ochiurile și nu stai tu să le numeri, ci înțelegi dintr-un singur ochi dacă ți-e ori prea larg, ori prea strâmt. Desigur, Ariadna (cine-o mai fi și aia?) nu ține cont de labirintul destrămătorului, firul lucrat e încrețit și de-aici alternativa „citesc cum vreau eu”.
Juriile SuperBlog au veleități de turist, în general, iar explorarea se face, natural, în interes propriu. Deși, am observat că pe unii jurați nu îi deranjează deloc greșelile gramaticale și nici link-urile către firme concurente. Deci, care interes? Există?! Dar, na, Google e un zân, poate de aceea nu contează cât de corect scrii.
DAR…
SuperBlog, dincolo de faptul că e un concurs cu jurii și jurii, e o modalitate prin care te poți manifesta creativ. Unde, acest CREATIV e un ingrat, adevărat, dar participând ani la rând, reușești să-l mulezi pe profilul „cititorului” care „dă banul”.
Ca partener Spring SuperBlog 2017, nu știu să vă zic decât că, DACĂ VREȚI SĂ CÂȘTIGAȚI UN LOC LA SUPERBLOG (sau premii), PARTICIPAȚI! Experiența, experimentul, abordările, eșecurile etc sunt și ele particulare, pe cât de particulară poate fi și CREATIVITATEA în funcție de receptor și nu de furnizor sau producător.
Eu particip fiindcă mă stimulează creativ și DA, pentru premii! Am câștigat locul 2 la Spring SuperBlog 2015 și tot locul 2, în ediția de toamnă, 2016, la distanță de 1 punct de locul 1, dar și numeroase probe, implicit premii.
SuperBlog ăsta e un proiect interesant, la care îmi place mie să cred, contribui prin participarea mea. Sunt a 7-a oară finalistă (adică am scris la toate probele) și la a 8-a participare (o dată am abandonat pe la jumătate competiția). Și îmi plac mult Claudia și Albert, care sunt numai organizatori, cică, dar ei sunt multe altele și știu ei ce, n-o să-i perii eu acu.
Proiectul SuperBlog e foarte diferit de alte proiecte&concursuri din blogosferă, în primul rând pentru că te ține lipit peste 60 de zile (90, dacă adunăm și ediția de primăvară) din cele 365 de zile, de un grup de oameni din ce în ce mai populat. Și mai greu de stăpânit, din acest motiv. Că e vorba de firi diferite, e de la sine înțeles… Că nu e un concurs perfect?! Nu e! Nici noi nu suntem!
E un concurs pe care o să îl urăști, dar o să-l și iubești, în egală măsură!
Imediat ce s-a încheiat concursul din toamnă, am zis că iau o pauză și că stau în primăvară pe margine. Și uite că #rezist! Așadar, acesta e un text de partener Spring SuperBlog 2017, dar, cel mai probabil că voi participa în toamnă din nou.
Spor la scris și premii vouă, celor care concurați! Alma Nahe partenerul e aici pentru lămuriri suplimentare, un sfat, două sau vorbe de încurajare.
Prima probă s-a lansat pe 1 Martie! Aveți încă timp să vă înscrieți (până pe 7 Martie), ca să participați la toate probele și să fiți finaliști, dar puteți alege să scrieți numai la probele care vă plac. Eu nu recomand participarea sporadică, căci, să fii finalist, înseamnă să participi la Gală, ori acolo e toată distracția.
Pe scurt, concluzie de partener pentru participant:
Scrii un articol prin care îți anunți participarea, îl publici, apoi îl înscrii în platformă. Citește regulamentul, ca să știi cum să NU sari calu‘. Desigur, orice nelămurire poate să-și găsească infinite variante suportând grupul de facebook al SuperBlog. Numeros, dar vocal numai prin unii. Și acolo se sare calu’, uneori câte o herghelie. Dar poate fi și constructiv, da!
Sponsori Spring SB 2017: AIA Proiect, AVBS Credit, Certificat-rapid.ro, Delaco, Engleza pentru toti, Farmec, Francize.ro, Hotel Aurora Mamaia, InterComFilm, La Fântâna, Swiss Solutions, Vacanțe Speciale, Wu Xing.
Dacă am timp, voi trata fiecare probă în parte cu… aluzii și intenții. Baftă!
