S-a întâmplat, nu doar o dată, în istoria producţiei de medicamente ca anumite substanţe să suscite iniţial un entuziasm în tratarea unor boli ca mai apoi studiile să scoată la iveală efecte adverse foarte problematice care să conducă la limitarea utilizării lor şi înclinarea balanţei cost-beneficiu în defavoarea respectivului medicament. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri este cel al talidomidei (un medicament cu aplicații în diverse afecţiuni oncologice sau imunologice) care, administrat gravidelor pentru simptomele neplăcute asociate sarcinii, a provocat în a doua jumătate a secolului al XX-lea  diverse malformaţii nou-născuților.

Asemenea incidente au rafinat metodologia de cercetare şi standardele de acceptare ale punerii pe piaţă de substanţe prezentate ca medicamente. Totuşi, ceva particular s-a întâmplat cu LSD care încă este considerat un drog, inclus în categoria halucinogenelor sau psihedelicelor. Privit drept...