Articole postate de Calatorru Ruben

  • a țintire... 299

    se ia pușca de vânătoaredin glonțul ei și setrag (orbește) două rafaleîn umărul dezgolit al primăverii […]își iau zborul trecutele zileși-n rana proaspătăplantăm viitorul...

    Citește mai departe
  • toți se ascund d toți... 261

    bărbați d femei femei d bărbați toți se ascund d toți părinți d copii copii de-ai lor tați Dumnezeu se-ascunde și el după numele său atât l-a lucrat atât îi e d mare că abia d mai poate fi găsit p după el d când cu grădina ascunși după frici lăsăm curajul netrăit d parcă […]

    Citește mai departe
  • sau/sau... 266

    pășim puntea fiecărei nopțispre zilele ce ne stau înainteîn fața feței noastre k un mal despărțind fluvii negre d somnpârâiașe intunecate d gânduric dospesc în tăcerile nopțiitot felul d vise[fierbinți]din care-și servesc îngeriimicul dejun și-apoise pun și ei la somndacă nu fac cumva indigestiede nu-i doare cumvavreo măsea d mintep care o smulg în cealaltă […]

    Citește mai departe
  • priorităţi... 256

    unii oameni sunt k d aer treci p lângă ei şi nici nu-i veziidentică povestea şi cu femeilenoroc cu parfumulcă se distinge vag un conturde mireasmă şi-i întrebi numele nu nu vrei să faci cunoştinţănu nu vrei să cumperi vrei doar să ştiisă adaugi cunoaştere lângăcunoaşterek un orb c pipăie lumea şiîncepe cu aerul muşcă din el cu plămânul apoi i […]

    Citește mai departe
  • vizita(torul)... 277

    știți cumva care-i stradace duce spre lume?mă întrebă îngerulzăbovind așteptarea p mine mă pufni râsulmă pufni zâmbetul – acolop stradă – de nu i-am pututrăspunde mă scuzați, zise el, repetândștiți cumva dacă asta-i stradacare duce spre lume? eu mă uitam la elfascinat și cu gura căscatăîncât am uitatsă-i răspund când să mă întrebe și-a treia […]

    Citește mai departe
  • cartea... 267

    stăteam așa pe țărm și despachetam corăbii imediat d cum ancorau veneau din larg cu toate pânezele sus și aduceau perle perle lingvistice, perle verbale de o discutabilă frumusețe unele aveau mai multe ancore și tulburau nispul venind spre mine d păream d departe un far dărâmat căzut la datorie între două lumi – așa […]

    Citește mai departe
  • la mulți ani!... 260

    ne-în-grabă și p în-deletehergheliile d ani luminătârâie timpul prin spațiunu putem admira nici măcar dâraar fi ca și cumam atingeo rană...

    Citește mai departe
  • ură-tură... 243

    să vă fie anul plinși de goluri k lăcașurisă n-aveți mereu seninsă vă crească ploi sălașuri și să stați pe drumuri largi care taie alte drumuridegetul să vi-l plimbați când p tâmplă când p gânduri că p care drums-o luați…?cu busola defectată și să dați din coate tarepână simțiți că vă doareși începeți să zburațineștiind […]

    Citește mai departe
  • cosmopolită... 256

    e atât de obișnuită (cu noi) sosirea dimineții d parcă ar fi un tren japonez ne panicăm când întârzâie d parcă ne datorează punctualitate atât de mult ne-am obișnuit cu normalul încât orice minune ne sperie în loc să ne umple d uimire k șuieratul prelung al dimineții

    Citește mai departe
  • tablou tridi... 247

    becurile cu soare nestinsau fost aruncate în spatele munților d osbk pe-un apus numai bund-nrămat cu șuruburi p stradă au trecut 42 d oamenifără să mai pui la mumărătoareși câinii mi s-a părut că văd pomul zâmbindașa cum stătea cu perciunii tunși scurtși număra linia intermintentă a drumului niciodată nu mă prinde când e întors […]

    Citește mai departe
  • o dușcă din aerul vechi... 237

    inspir aerul expirat deja expir încet tot mai multse îndepărteazăde mine și parcătot mai repedemomentulmolfăi plămânulcelui de-al treilea pom are gustverde d cerși aromă d soare-namurg cazat înhotelul eirupt d obosealădupă o călătoried câțiva anin-am mai pus pixul josp pământ albastrul e o picătură d brizăc ne lasă și pe noisă ne uscăm părulîn aerul […]

    Citește mai departe
  • strici orzul p gâște... 244

    quercitin zinc vitamine și apă același cocktail de trei ori p zi amestecat d-nvârtirea unei amețitoare plimbări din cameră-n cameră spre culmea durerii d cap aplecată spre dreapta pesemne-i ies dinții și n-ai ce-i face la fel ca pe toți copiii o lași să crească pleacă ea de la sine azi mi-a fost dor de […]

    Citește mai departe
  • anexa AF... 238

    scârțâie podeaua pârâie timpul troznește secunda sub pași tiptil a plecat peste umbra plecată (și ea) înainte crescutădin trupul firav al tinerei fetece-și agață literă după literăviața-n jurnalul vremii soarele chinuie chiorâșo rază cu care – asemenea mie – vrea să vadăpeste umărul ei semnificația prezentului îmbrăcat în vorbe ca-n niște scuteceîmpiedicat de norii perdelelortrase de […]

    Citește mai departe
  • arest la domiciliu... 268

    europa după război s-a înălțat încet din ruine azi se dărâmă-n tăcere neprimirea colindătorilor la ușă ziua de ieri sub ziua de azi moloz de secunde ce ridică praful unor amintiri pe care nu le ține minte mai nimeni fereastra cu îmbrățișarea ei interioară mă protejează de afară și de lume – nu-mi sunt – […]

    Citește mai departe
  • ora d istorie... 244

    cu masca pe gură ca Hannibal dincolo de gratii aburesc ochelarii privirii închid ăștia școli magazine biserici baruri închid imediat anul cu a 31a ușă din decembrie și-i leagă masca de ultimele 2 secunde de (nu) mai există scăpare deschid alt an în aceeași noapte cum deschid sticlele de șampanie revelionul și încă nu se […]

    Citește mai departe