Dumitrescu Ioan Andrei

Articole postate de Dumitrescu Ioan Andrei

  • Naufragiat... 235

    Pe-al inimi atol pustiu alerg spunându-mi oful și stau și rabd de-atâta timp de setea amorului târziu. Si strig cu glas uscat de dor...dar cine să m-audă? Că până și iubirea cea de mai de mult acum parcă e surdă... Pășesc încet ca să nu cad și să zdrobesc covorul...de mii de amintiri frumoase ce azi au doar conturul. Intreg ocean în jurul meu și-n zare mi-e furtuna ce vine parcă să îmi ia a timpului cununa. Mă lași pustiu, mă lași de tot iar valul tău...nu-l mai suport...mă duc în larg și nu mă mai întorc.

    Citește mai departe

  • Metamorphosis... 230

    Poate in tine vad ce n-am mai vazut de mult timp. Da, in ochii tai verzi. Timiditatea din ei ascunde alt adevar ascuns si de oprimarea si singuratatea atat de familiare tie deja. Te sorb din priviri si uneori inghet langa tine privindu-ti trupul si imaginandu-mi cum te dezbrac usor, gentil...si te asez pe piedestal numai sa te privesc...fara sa te ating. Dar nu. Mintea ta alearga prin pustiu caci nu gaseste leac pentru acea galagie infernala care striga dupa libertate. Si o lasi sa fuga si sa se loveasca de pereti, subtiindu-se cu fiecare clipa. Pentru ca vrei sa fie libera...daca trupul tau este captiv inca. Ramai muta si atat. Nu poti scapa de greutatea ochilor lui...ai lor. Te apasa si te tin inchisa in tine. Nici nu vezi...nici nu auzi dar mai rau nici nu mai simti caci fiind plecata atata timp ai uitat cum este.  Poate nici nu iti vei mai aminti vreodata. Dar daca imi permiti as vrea sa te invit la un dans. Raftul acela e demult invechit si dureros. Cand vei inflori a

    Citește mai departe

  • TU(eu)... 230

    As vrea sa iti scriu cateva randuri. Poate prea putin pentru cat meriti...dar incerc si eu ce pot. Salut sunt eu...eu. Nu, nu esti bine deloc! Ti-ai pierdut optimismul...tu...TU!!! Unde iti este veselia? Unde iti este zambetul care intoxica pe toata lumea cu fericire? Unde iti sunt pasiunea si dorinta? Unde iti este visul? Unde esti tu? De ce te pierzi din asemenea maruntisuri? Hai ca nu e un capat de tara. Nu esti nici primul nici ultimul care trece prin asa ceva si iti vei reveni cu siguranta doar ca sa iti dai seama cat de prost ai fost ca ai asteptat atat de mult timp ca sa faci ceea ce este corect si bine pentru tine. Cand vine vorba de fericirea ta, nimeni nu conteaza in afara de tine. NIMENI! TU esti cea mai importanta parte a ta si nimeni nu iti poate spune contrariul. Tu esti pe primul loc. Tu esti cel care trebuie sa conteze si prin asta si cei din jurul tau vor fi bine. Ai nevoie de tine la fel de mult cum am eu nevoie de tine. Si am mare nevoie de tine pentru ca sunt

    Citește mai departe

  • Ploaia... 230

    Ploua. Perdea de lacrimi din nori ce spala orasul murdar...plin de jeg si jeguri. Ploaia...erou al zilelor prea calde si al pamantului crapat. Ploaia..clipe de tandrete intre doua corpuri...unul rece, altul cald, copil al cerului. Clipa de liniste, clipa de uitare. Am nevoie de o ploaie zdravana de vara. Sa ies si sa alerg printre picaturi, sa privesc fulgerele si sa ma cutremure tunetele. Am nevoie de un somn pe timp de ploaie, pe o prispa deschisa si sa ma trezeasca picaturile aruncate de vant. Sau ploaie in padure...iar eu sa ii privesc dansul din cabana mea mica din lemn. Vreau sa imi pot asculta din nou gandurile printre picaturile ploii fara sa am mintea incarcata de nimeni si de nimic. Vreau liniste si picaturi de ploaie. Atat. Astept sa ploua... https://www.youtube.com/watch?v=JLVXQn3fqgg

    Citește mai departe

  • Ma fac... 233

    Pamant ma fac, ma culc pe josMa rasucesc, ma-ntorc pe dosM-arunc in sus te prind de parTe trag in mine si dispar... Si foc ma fac, ma culc in sufletTe-ating...iar tu raspunzi cu urletTe trag la fund sub apa receApoi ma sting...ca timpul trece...

    Citește mai departe

  • Oameni... 233

    Astazi am vazut unul dintre tipurile de oameni care nu imi plac. Nu este vina lui ci a sistemului in care a trait. Format de de niste idealuri si niste convingeri care poate ca ar fi fost eficiente si benefice fiecaruia dintre noi, daca ar fi fost aplicat de oamenii care trebuie, cu viziunea care trebuie si fara mania grandomaniei si a narcisismului. Domnul la vreo saptezeci de ani, ajuns putin mai devreme la cabinetul medicului, refuza sa intre inauntru deoarece se supara doamna doctor. Doamna de langa el, pacienta si dumneaei, insista insa fara nicio izbanda. Se face si jumate. Domnul intra si dupa cinci minute iese usor dezamagit. "Doar atat?"spune el. "S-a uitat putin, a zis ca e totul bine si ca pot sa plec..." La fel de dezamagit se aseaza pe acelasi scaun din sala de asteptare si se apuca sa isi aranjeze actele din punga de Catena. Scoate un plic din buzunarul drept si cu privirea spre doamna de mai devreme spune: "N-a vrut domle sa ii ia. Am vrut sa ii bag

    Citește mai departe

  • Mult prea cald si mult prea rece... 269

    Cald. Mult prea cald pentru gustul meu. Desigur poate unii prefera senzatia...se simt mai aproape de casa...de infern. In orice car...mie nu imi este bine. Chiar deloc. Am ajuns sa am stari pe care nu le credeam posibile la mine. Eu!? Cel care eram atat de optimist in fiecare clipa si care credeam ca rabdarea si "timpul" le rezolva pe toate? Hai sa fim seriosi. Astea sunt doar povesti de adormit copii. Timp am irosit destul si rabdare am avut poate prea multa...si la ce bun? Tot degeaba. Tot repeti ani la rand aceleasi lucruri doar sa constientizezi ca in final sunt la fel ca la inceput. Ai impresia ca esti ok dar nu esti. Poate putin mai trist. Poate azi cu o forma incipienta de depresie. Poate maine ceva mai bine dar fara premize prea stralucite din care sigur nu va iesi ceva bun. Stai ca un/o bou/vaca uitandu-te intr-un ecran si iti umpli existenta golasa cu nimicuri trecatoare avand doar impresia de socializare. Stai si comentezi despre altii fara a fii i

    Citește mai departe

  • Un ciocan si niste cuie... 249

    Simplu, nu? Ai ciocanul...bati cuiele sfarsit. Corect? Dar daca nu ai cuiele potrivite? Daca materialul in care le bati este prea moale sau prea tare? Daca nu le bati drept? Sau daca insasi cuiele sunt strambe? Ce faci? Ciocanul...este unul, unic...primit in dar..nereturnabil...cel putin nu in aceleasi conditii. Incerci sa schimbi materialul. Atatea dintre care poti alege in lumea asta. Merita incercate! Cine stie ce descoperi? Vreun material perfect pentru ceea ce iti doresti! Sau daca esti deja prins de un anume material poti incerca sa schimbi cuiele. Este ceva mai greu. Mult mai greu. Trebuie sa le gasesti pe aceeasi marime, aceeasi forma, acelasi cap si sa fie la fel de ascutite si poate ne ruginite. Si te poti rani...ah de cate ori...Dar nu poti mereu sa le faci pe toate acestea...caci viata bate in caile sale diverse toate sperantele, visurile, dorintele si incercarile pe care le aduni. Si le poate bate stramb si prost. Si le poate bate ca un maestru tamplar. Nu se

    Citește mai departe

  • La razboi... 474

    Vine razboiul. La el țes timp cu fir de clipă. Aștern ștergarul pe masa tăcerii si privesc liniștea cum se zbate. Vine războiul, zici? Ia de aici legătura asta de sentimente și fugi. Du-te in munți cu ele și trăiți. Trăiți. E război în mine. Viața fuge și se ascunde prin găurile din țesătura timpului. Moartea imi rămâne mie ca pradă de război. Trebuie să mă aleg și eu cu ceva, nu? Și pacea se așterne. Firele se deșiră iar timpul se împrăștie...Ce-am avut?...si ce-am cusut?

    Citește mai departe

  • My name is Death!... 485

    "Now I have become Death, the destroyer of worlds."Sunt eu cel care sfidez timpul.Sunt eu cel care sortez suflete.Sunt eu cel care strabat spatiul.Sunt eu cel care iti macin gandul.Alatura-te mie de buna voie caci va veni ziua cand te voi lua orice ai face. Si imi doresc sa pornim la drum ca prieteni. Imi doresc sincer ca a noastra calatorie spre purgatoriu sa nu fie macinata de liniste. Caci de liniste am parte de o eternitate. Fii mai bine impacat. Bucura-te ca ai avut sansa sa existi. Nu ai niciodata certitudinea zilei de maine...asa ca de ce sa mori neimpacat? De ce sa nu ma accepti ca pe o parte a ta ? Nu mai numara clipele. Este degeaba. Timpul trece mai frumos cand nu stai cu ochii pe el mereu...este destul de emotiv.Fa pace cu sufletul tau. Un suflet destramat se sfarama cand paraseste trupul. Un suflet sfaramat este mut...si iar am parte de o excurie plictisitoare.Calatoreste. Eu sunt mereu cu tine. Nu imi permit sa cutreier lumea singur...c

    Citește mai departe

  • Ce?... 398

    Ce vreme urata, ce timp obosit Ce se duce vremea, ce veac irosit Ce chip...matur parca, ce suflet batran Ce vreme...odata si ce gand pagan Cand esti tu oare si de ce? Cum de ai ajuns atat de rece? Ce timp ciudat si ce lume nebuna Ce aer murdar si ce coaja de luna Ce glasuri patate in straie curate Ce animal bland si ce flori patate Ce lume deschisa, ce minte obtuza Ce inima mica in gand doar cu scuza Ce?

    Citește mai departe

  • Ma gandeam...... 274

    ma gandeam... toti avem un strop de nebunie dar asta ne face diferiti in lumea asta supraaglomerata, nu? toti avem un trup, o infatisare dar trecem peste cu ce ramanem dupa? am fi toti la fel plictisitor al naibi si vine unu cu o tampenie...cu o placere proasta de a observa detaliile si ii spune unei tipe " ai observat cum ochii tai schimba nuante de verde in functie de lumina sau de starea de spirit? sau ca buzele tale sunt uneori lipsite de culoare si alteori carnoase, rosii si delicioase?" si il crede nebun... ii spune "pleaca ma de aici? esti drogat sau ceva?" si el tace resemnat vazand ca detaliile sale o deranjeaza... sau poate ca nici macar ea nu le-a observat. eh... ii spui ca alunit

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile