La data de 11 decembrie 2014, în cadrul Adunării Generale a ONU, a fost adoptată Rezoluția 69/131, prin care ziua de 21 iunie a devenit International Day of Yoga și este sărbătorită în toată lumea. Am vrut să punctăm și noi acest eveniment anul acesta și am organizat, în data de 22 iunie, în aer liber, Surya Namaskara. Ziua Internațională Yoga.
Citește mai departe„Homeric”, de Doina Ruști Editura Polirom, Colecția Fiction. LTD, Iași, 2019 Dintre cărțile Doinei Ruști, cele dedicate Bucureștiului secolelor de mult trecute ocupă un loc important pentru mine. La fel ca ‘Manuscrisul fanariot‘, romanul precedent din ceea ce poate se va construi într-o serie pasionantă, și ‘Homeric’ apărut în 2019... The post Dragoste și magie în Bucureștiul de altădată: „Homeric”, de Doina Ruști appeared first on Recenzii filme și cărți.
Citește mai departe(Tira Ruxandra, Inău, 1984) Să descântă la oaminii leneşi. Iei sare şi o pui într-o lingură şi amesteci acolo şi zîci vorbele: Vino Ene, Pă la jene Pă la ochi, Pă la sprâncene Şi-alungă din Leana noastră Tăte rălile, Obosălile, Tăti plictisălile Şi fă-o să doarmă-nt-on pat Somn de prunc îmbăiat, Că de măturat, n-o măturat De spălat, n-o spălat,
Citește mai departeA apărut, acum de curând, o nouă modă printre tinerii intelectuali și scriitori; a nu mai fi români, a regreta că sunt români, a pune la îndoială existența unui specific național și chiar posibilitatea inteligenței creatoare a elementului românesc. Să ne înțelegem bine: tinerii aceștia nu depășesc naționalul pentru a simți și gândi valorile universale, ei nu spun: “nu mai sunt român pentru că sunt înainte de toate om, și cuget numai prin acest criteriu universal și etern”. Tinerii aceștia nu disprețuiesc românismul pentru că sunt comuniști, sau anarhiști, sau mai știu eu ce sectă social universală. Nu. Ei pur si simplu, regretă că sunt români, și ar vrea să fie (o mărturisesc) orice altă nație de pe lume, chinezi, unguri, nemti, scandinavi, ruși, spanioli; orice, numai români nu. S-au săturat până în gât de destinul acesta de a fi și a rămâne român. Și caută prin orice fel de argumentare (istorică, fil
Citește mai departeE-o pasăre în plopi -E soarele!Frunzișul - peștișori de aurCe-noată-n râu;Deasupra, pasărea țâșneștePurtând pe aripi ziua.Phoenix!El plopilor le împrumutăBogatul sclipet;Iar cântul luiUmbrește zgomotul de frunzeCe se lovesc în vânt. Traducere de Leon Levițchi
Citește mai departeMarți, 22 iunie 2021, sus-semnata, la invitația doamnelor prof. Irofti Adriana Mihaela și Popescu Bianca Luciana de la cl. a II-a B Step by Step, Șc. Gimnazială I.D. Sîrbu Petrila, am vorbit, cu patos și bucurie, ???? despre sarcinile pe care le are un bibliotecar, despre biblioteca publică, despre proiectele și activitățile noastre. Da, de câteva săptămâni încoace, puștii și puștoaicele clasei menționate află și învață, direct de la meseriași, despre meserii.
Citește mai departeCea de-a cincea ediție a festivalului internațional de scurtmetraje Transilvania Shorts ajunge la Cluj-Napoca în perioada 27 – 29 iunie, la Cinema Victoria și Cinema Dacia, cu o selecție de filme excepționale, selectate și premiate în festivaluri de renume din întreaga lume. Scurtmetrajele selectate în competiția TS 2021 provin din... The post Transilvania Shorts 2021, a-V-a ediție TS, ajunge în Cluj-Napoca! appeared first on Recenzii filme și cărți.
Citește mai departe„O viață pe planeta noastră. Mărturia mea și o viziune pentru viitor”, de Sir David Attenborough Editura Publica, Co-Lecția de știință, București, 2020 Traducere de Constantin Vlad „Noi, oamenii, singurii de pe Pământ, suntem suficient de puternici încât să creăm lumi – și apoi să le distrugem.” Odată apărută cartea... The post Odată apărută cartea aceasta, nu mai putem spune că n-am știut: „O viață pe planeta noastră”, de Sir David Attenborough appeared first on Recenzii filme și cărți.
Citește mai departeStăpână cu altar pe promontoriu, Te roagă pentru toți ce sunt pe nave,cei A căror îndeletnicire -i peștele și Cei care fac negoțuri legiuite Și cei care-i conduc. Rostește-o rugă iar și-n numele
Citește mai departePrietene, deci, tu eşti singuratec... Noi vorbe şi semne le-mpărtăşim, treptat lumea prindem să ne-o însuşim: doar chipul ei, poate, şi slab şi sălbatec. Mireasma, cine cu-n deget o zvântă? Puteri ne pândesc, cum tainice oşti. Şi multe le simţi... Pe morţi îi cunoşti. Descântecul însă cum te-nspăimântă! Îndură
Citește mai departe