• Identitate - Radu Gyr... 285

    Eşti, Doamne bun, eu pământean şi rău!În dragoste nu-Ţi seamăn nici în milă,dar după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă. Nu Ţi-am râvnit nici razele subţiri,nici tălpile străpunse de piroane,dar Tu mă faci părtaş în răstignirisă-Ţi tot îngân osânda la icoane. Sfinţit de cruci pe care nu le-am vrutşi de-nvieri pe care nu le-aş cere,nu ştiu, Tu te cobori la mine-n lut,sau eu mă urc spre raiul Tău, bând fiere? Cu necerșită slavă Tu mă încarcişi-n cuie când sfinţenia mă frânge,oftând mă uit la rănile prea largişi-Ţi cresc alături, sânge după sânge.

    Citește mai departe
  • Crezul - Radu Gyr... 293

    Puneți-mi lanțuri și cătușesă sune scrâșnetul hainsi mii de lacate la uşe, eu tot ceea ce-am fost rămân. Surpați asupră-mi munți și apeputeți chiar să mă spânzurați.Cu grele, negre târnăcoape, credința nu mi-o sfărâmați. Târâți-mă de vreți sub șanțuriși îngropați-mi trupul stins.Eu sorb ca Făt-Frumos, din lanțuriputeri adânci de neînvins. Puteți să năpustiți tot iadulca sa mă frângă până-n miez.Eu stau în viscole ca bradulși tare, tare ca un crez.

    Citește mai departe
  • Antiteze - Radu Gyr... 290

     N-ai dezmierda, de n-ai şti să blestemi;surâd numai acei care suspină. Azi n-ai zâmbi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. Şi dacă singur rana nu-ţi legai,cu mâna ta n-ai unge răni străine. N-ai jindui după un colţ de rai, de n-ai purta un strop de iad în tine. Căci nu te-nalți în slăvi până nu cazicu fruntea grea, în pulberea amară. Și dacă-nvii în cântecul de azi, e c-ai murit în lacrima de-aseară.

    Citește mai departe
  • Îndemn la luptă - Radu Gyr... 276

     Nu dor nici luptele pierdute,nici rănile din piept nu dor,cum dor acele brațe slutecare să lupte nu mai vor. Când inima în piept îți cântăce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântăcând te ridici c-un steag mai sus? Înfrânt nu ești atunci când sângeri,nici ochii când în lacrimi ți-s.Adevăratele înfrângerisunt renunțările la vis.

    Citește mai departe
  • Metanie - Radu Gyr... 278

    Doamne, fă din suferințăpod de aur, pod înalt,Și din lacrimă, velință,ca pe-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte,faguri facă-se și vin.Din înfrângeri, scări și trepte;din căderi, urcuș alpin. Din otrava pusă-n cană,fă miresme ce nu pier.Și din fiecare rană,o cădelniță spre cer. Și din orișice dezastrusau crepuscul stins în piept,Doamne, fă lăstun albastruși dă zâmbet înțelept.

    Citește mai departe
  • In Memoriam Alexandru Ector Rioșanu (1931-2020)... 352

    Familia Rioșanu s-a reîntregit în Veșnicie odată cu înălțarea la ceruri a domnului Alexandru Ector Rioșanu (1931-2020), ultimul moștenitor al Rioșenilor. REPERE GENEALOGICE Alexandru Ector Rioșanu era fiul lui Alexandru Rioșanu (19 februarie 1892, București-30 august 1941, Cernăuți), militar de … Continuă lectura →

    Citește mai departe
  • Va ninge în august... 379

     ...

    Citește mai departe
  • Balada trecerii prin spini - George Țărnea... 286

    Nu am ce să-ţi mai cer,După cât te-ai schimbatSub alt colţ de cerAlte clopote bat…Suntem doar doi străiniCare nu-şi mai vorbescPrintre atâţia spiniCum să-ţi spun ‘te iubesc’ ?Cum să-ţi spun ‘te iubesc’ ?Ţie ţi-a trecut iubirea,Mie mi-a trecut uimirea,Ţie ţi-a rămas lumina,Mie lacrima şi vina…Nu am ce să mai fac,Prea departe te-ai dus…Şi îmi vine să tacDupă ce ai apus…Suntem doar doi străiniCare nu-şi mai vorbescPrintre atâţia spiniCum să-ţi spun ‘te iubesc’ ?Cum să-ţi spun ‘te iubesc’ ?

    Citește mai departe
  • Reflex 111 - George Ţărnea, „Exerciții de iubire” 273

    Iubito, câtă lume între noi!Numărători de ploi, din doi în doi,Şi, dintr-un ochi de dor, necunoscut,Câte zăpezi pe buze ne-au crescut!Ascultă-mă şi lasă-mă să strig…Mi-e frică de-ntâmplare şi de frigŞi nu mai vreau să ştiu, pân-la sfârşit,Cine-a iubit frumos, cine-a greşit,Cine-a făcut spre noapte primul pas,Cine-a plecat din joc, cine-a rămas,Cine şi-a smuls pereţii, rând pe rând,Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând,Cine-a pierdut şi cine-a câştigat –De toate-nlănţuit sau dezlegat…Când am să uit cum sună glasul tău,Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău…Şi cum să pot sub stele înnopta,Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?Numărători de ploi, din doi în doi,Iubito, câtă lume între noi!...

    Citește mai departe
  • Reflex 94 - George Ţărnea, „Exerciții de iubire” 274

    Întrebă-mă şi-am să-ţi răspund, cât potDe-adevărat, de tandru şi de totDespre cum stăm noi doi, de-o vară doarPe-acelaşi paralitic balansoar,Exasperaţi de dor şi de serbări,Dar evităm să punem întrebări,De parcă, mulţumiţi cu cât avemUităm, încet, ce-am fi putut să vrem.

    Citește mai departe