• 16 ianuarie 2016... 308

    Tu nu ai existat niciodată, au existat doar cuvinte frumoase Spuse pe întuneric, le auzeam în fiecare dimineață cum mă îmbăiau Bâjbâiam după tine și nu te găseam niciodată, uneori auzeam Un instrument muzical, un fel de fluier care încălzea camera Și deodată mă întindeam la soare, nicidecum, îmi spuneai Așa cântă inima mea, și […]

    Citește mai departe
  • Deșertăciune... 291

    Art by Pascal Campion Undeva - în mine -se ghemuiește o durere surdă,fiindcă lumea îmi pareo întindere uriașă dealb, gri și negru,fără pic de magie.Fără speranțăde fără magie.Realitatea -deziluzionantă.P.S. Rest in peace, Sir Alan Rickman

    Citește mai departe
  • Recenzie: John Kennedy Toole - Conjuratia imbecililor 286

    Romanul lui Toole a devenit deja un clasic al literaturii comice și a câștigat multă notorietate și datorită faptului că autorul s-a sinucis pe când avea 32 de ani. Volumul însă a câștigat și un premiu Pulitzer în 1981 ceea ce nu e tocmai de neglijat chiar dacă a fost oferit postum. Ceea ce veți observa cu siguranță e faptul că destul de multe elemente din viața autorului sunt transferate și în carte asupra personajului principal dar nu voi dezvălui misterul, vă las pe voi să vă faceți conexiunile. Conjurația Imbecililoreste povestea lui Ignatius

    Citește mai departe
  • Noii alchimişti răspund visătorilor - Étienne Perrot: 'Visele şi viaţa' 327

    Visele şi viaţa, Étienne Perrot, ed. Nemira, 2015 Visele şi viaţanu este întocmai o carte scrisă de Étienne Perrot. Este un volum ce reuneşte treizeci de serii de interpretări de vise, realizate între 1978-1979, la postul de radio France-Inter, în cadrul emisiunii „Totul sfârşeşte prin a se adeveri“. E drept că analizele lui Étienne Perrot ocupă un loc deosebit de important

    Citește mai departe
  • 8 ianuarie 2015... 306

    Întotdeuana mi-am dorit să merg cu tine Într-un loc unde nu am mai fost niciodată Pe vremea aia nu știam cumt te cheamă Nu știam că voi avea un iubit Dar mă gândeam la tine, cum să te naști Și când ai apărut, aproape Că nu m-am mirat, gmt+4 Ș de atunci suntem într-un loc […]

    Citește mai departe
  • Zâmbește!... 272

     Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Citat , Minna Thomas Antrim)Autor: Ion Minulescu                                      Când ți se pare atât de greu,                                     S-asculți cum lumea te bârfește                                     Atunci, ascultă sfatul meu… Zâmbește!                                     Și când cel ce-l iubești curat                                     Nepăsător te părăsește,                                     Nu te uita că e-ngâmfat… Zâmbește!                                     Păstrează-mă în ochii tăi                             

    Citește mai departe
  • Concurs de debut al Editurii „Caiete Silvane”... 286

        Regulamentul Concursului de debut al Editurii „Caiete Silvane” Editura Caiete Silvane, editura Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj, organizează concursul anual de debut, ediţia 2016, cuprinzând următoarele secţiuni: Poezie;Proză; Critică şi istorie literară; Eseu.   Manuscrisele, în limba română, participante la concurs vor fi

    Citește mai departe
  • Lecturi de anul trecut... 316

    De ceva vreme am lăsat-o mai moale cu blogul, călătoriile în străinătate și munca în sectorul ONG și-au spus cuvântul în ceea ce privește timpul meu liber pentru a posta pe blog. Și cu cititul am lăsat-o ceva mai moale, însă nu de tot. Tocmai de aceea vă prezint în acest articol toate cărțile citite în 2015 dar cărora nu le-am dedicat articole pe blog. John Green – Sub aceeași stea Am citit acest volum în engleză, împrumutat de

    Citește mai departe
  • Alegere... 285

    început. mutări.decizii - bune sau rele.scopuri.ținte.capturi, cuceriri.sacrificii.perspectivă.victorii.uneori -egalitate.înfrângeri.șah.sau viață....

    Citește mai departe
  • Copilăria umanităţii - Laur de Evgheni Vodolazkin 321

        Deşi am un mare chef să mă văicăresc pe câteva pagini că am dat cu greu de romanul lui Evgheni Vodolazkin  – cu toată bogăţia recenziilor care s-au ocupat de el – mă voi rezuma doar la notarea câtorva impresii.     Pe de o parte, am  descoperit în Laur copilăria umanităţii, cu naivitatea celor care credeau că dacă în cărţi s-a scris despre androgini, Minotaur, Tezeu ori firul Ariadnei, asta certifică şi existenţa reală a acestor personaje. Cu logica inocentă a celor care considerau necesară existenţa antipozilor („Odată ce recunoaştem că pământul e rotund, suntem pur şi simplu obligaţi să admitem că oamenii de pe partea asta a pământului

    Citește mai departe