Te văd câteodată atât de aproape încât îmi este teamă să respir; mă tem că pieptul meu s-ar putea arunca prin inspirație spre trupul tău și ți-ar putea șterge nemurirea pictată cu acuarele imaginare de jur împrejurul amintirii tale. Îți simt necuvintele adâncindu-se în cordul meu dezorientat precum un verb ce și-a pierdut versul … […]
Citește mai departeis my eye too rusty? is my thought too blunt? is my inkpot empty and my will too broken? has the rising sun become too small a token of the truth to utter daily out front? is my pen too tired? is my night too long? is the dream that lingered one too many wakings … Continue reading →
Citește mai departeone hour till dawn break, and my sleep has once again forgotten me, and once again my inner keep has yielded to the thoughts that creep like an awakened colony raised from the deep. my iris puddles like a mere and liquid nests of shadows bloom into the core of every tear escaping salty from … Continue reading →
Citește mai departemuzica: Codruţ Croitoru text: Marius Ionescu Stam izolati in tacere Si privim ca la cinema Vise de placebo zac pictate bolnav Totul este parca un vis bizar Refren: Adevarul e aruncat Zace într-o rezerva asteptand Doctorul sa-i spuna Poti iesi , operatia s-a terminat! Tot oraşu-i greu încercat Zace-n boala si in suferinte Un calus masca i s-a pus ca nu cumva Sa poată cândva sa mai strige Refren Ştiri deformate apar Împroşcându-ne cu minciuni Ca într-un spectacol de circ ieftin şi prost Vor să credem ale lor minuni Refren...
Citește mai departePrintre ziduri tăcute, Alai de semne cheamă la povești. Dar urletul tăcut de placă veche, Se distinge greu în ceața lumii... Rătăcite printre ruine, Semne din alt timp Deschid portaluri ascunse Către drumuri de vi
Citește mai departeDar ce mai e ploaia În ziua când soarele Râde sarcaustic Mării de oameni Alergând în valuri Spre adăpostul Care nici măcar n-a fost conceput.... ...
Citește mai departeeach of our shadows is but a wound within the flesh of light, and within that wound we hide spores of hopes and wishes and call them dreams. at the golden corner of each day we look towards the East and cut with our hearts up to the very marrow of the sky – and … Continue reading →
Citește mai departeCei care nu se cunosc pe ei înșiși se pun în mișcare împotriva celor neștiutori spre îndreptarea lor. Vrei să știi cum e omul lui Dumnezeu? Învață să-l recunoști din tăcerea lui necontenită, din plânsul și din luarea-aminte statornică la el însuși. Vrei să știi cum e omul cu inima spartă? […]
Citește mai departeFie ca să-mi săvârșesc viața precum am început-o, pe tine avându-te apărătoare în toate. Stăpâna mea, Stăpână, Fecioară preafericită, care locuiești în locașurile celor fericiți, toată greutatea materiei celei muritoare ai lăsat și cu a nestricăciunii haină te-ai împodobit, iar acum veșnic tânără asemenea lui Dumnezeu te știu, cu bunăvoință din cele […]
Citește mai departeOchii cerului aşteptau în ploaia amintirilor tăcute şi-mi spuneau că le pare rău... Ascultam, dar sufletul râdea de sinistra lor comedie amară... Ochii cerului plângeau strigând după gândul care fugea să prind ultimul tren... Tăceam, ascultam, dar şi eu aşteptam trenul spre alte lumi de lumină... Ochii cerului se opriră din plâns şi tăcură.... Orele târzii nu cunosc tristeţile rămase în timpul ceasurilor dereglate
Citește mai departe