emoțional vorbind sunt o rană m-a rănit nașterea chiar la-nceput și dau cu tot felul d creme peste pojghița ce stă să se usuce și vine dimineața cu autobuzul unei noi zile sau uneori desculță cu zgomotul zorilor la su`braț și rupe rana de parcă-i hristosul timpului ce-mparte cina cea de taină cu mine emoțional […]
Citește mai departem-am udat la picioare prin iarbă desculț plimba roua dintr-o parte în alta pașii mă poartă k pe-o valiză cu vreascuri mă opresc în dreptul îngerului și bat la aripa lui deschisă geam luminos al casei d bilete el stă d vorbă cu celălalt – mă ignoră eu bat fără încetare lumea începe să măsoare […]
Citește mai departevine îngerul și(mi) zice nu plânge! hei! de ce? de ce nu? îi răspund oricum astea nu-s lacrimi nu-s lacrimi ci dovezi ale învierii! se apropie devremele dimineața k lumina unui înger întors cu spatele și-i zic nu fi laș! întoarce-te cu fața cu fața – să-ți văd lacrimile se răsucește p călcâie îngerul ca-n […]
Citește mai departek para-n foc era lumina o plăsmuire glăsuind nu este aici! aici e locul culcușul d hotel străin veniți vedeți că gol e patul d moartea-n care El a stat o fracțiune d secundă – ba s-ar putea chiar mai puțin nu este aici! aici e locul săpat d altul pentru el cu coasa dălților […]
Citește mai departeumbra umbrelor rotundă îmi umbrește soarele mersul pașilor p dungă ochii cu picioarele tălpile rotundele privirile blândele raze razelor d gând ce veghează păzitorii timpului de-acum d când umbra se dedă uitării cercul roată rotocol mă veghează cât cuprinde raza lui d cerc ce-i gol de-adevăr care mă minte tot înjur d cântec brut ce-și […]
Citește mai departeah cât urăsc minciuna din poeme și totuși și totuși mă fac vinovat tocmai de ascunderea dezvăluirii precis de exact păcătuiesc scriind umbre adevărate nu însăși luminile adevărului prea dureros d năucitoare în transparență
Citește mai departefoșnește pasul zilei trecând prin mine lin secunda ei în urmă-mi rămâne amintire k sufletul d vânturi `n pădurile de pin k apele d viață în albia unor coaste k foșnetul d rochii într-un concert străin cu foșnet pasul zilei mă trece p furiș d parcă am sări iar garduri de istorii secunde și momente […]
Citește mai departeoptișpe cincizeci și patru s`ampins p sine îi optișpe cincizecișicinci până m-am prins k nici nu se sinchisește d privirile mele s-a preschimbat în optișpe cincizecișișapte apoi în nouășpe două puncte zero zero zece aprilie în unșpe patrujnouă la sută în patrușopt apoi în patru la evidența timpului la matematica clipei setată pe minus deși […]
Citește mai departeCa pe bandă, inima păşea mecanic străzile cu parfum de tăceri pe muzica gândului până când gândul avea grijă să-i schimbe placa spre alte Direcţii... Şi tot aşa... ...
Citește mai departeUite cum stăm Şi aşteptăm Ceva ce nu va mai veni Ascultând muzica Tăcerilor noastre ca-ntr-un film mut fără cartoane cu replici (regizorul s-a şi săturat să ne mai filmeze tăcerea sculpturală) Dar vai de cel Ce va-ndrăzni
Citește mai departe