• koinonia... 288

    m-am întâlnit cu îngerul de-o vreme ne întâlnim regulat zilnic – pare mereu absent aidoma aerului eu îl inspir el mă inspiră  îi dau câte un cot uneori îl înghiontesc în coasta luminii și tace învăluit în răbdare ca pasărea învăluită de cântec precum copilul îmbrățișat de mamă la fel ca setea stâmpărată de sete […]

    Citește mai departe
  • pauza... 282

    pielea cerului pușcă de albastru cresc bube albe-n mișcare o să plouă se roagă bradul de lângă mine n-o să plouă îi răspunde banca în așteptare eu beau apă perla harghitei cu bule carbozeificate lovit din toate părțile deodată de tăcerea apelor înspumate sub mine niște foști brazi crapă de ciudă și de căldură toate […]

    Citește mai departe
  • negocierea... 278

    fii atentă îți vând o metaforă pe-un zâmbet o comparație pe un chiuitși-o hiperbolă pe-un suspindacă vrei îți dau un cântec pe o întrebareun sărut pe un răspunsun te rog să mă prinzi de mână cu mâna să mă prinzi în flagrant cânt îți fur o previzibilă cu o curiozitate o șugubeață c-o abruptă darădară […]

    Citește mai departe
  • Cu barca la film... 283

    Film, lac, mori de vânt, bărci și hidrobiciclete, noapte de început de toamnă, stuf, muzică live și, deloc în ultimul rând, oameni de calitate. Orice film are șansa să fie văzut în acest context devine un film bun

    Citește mai departe
  • Revelație... 307

    25 august 1991. Vacanță de studenți. Vară pe sfârșit. Petrecere de weekend cu gașca din liceu și alți invitați. În sufrageria de bloc,  veioza din colț, de după fotoliu, face atmosfera mai intimă. Dă magie întunericului. Te văd pentru prima oară. Flirtezi cu o domnișoară de la Drept. Ea are chipul numai zâmbet și un … Citește în continuare Revelație

    Citește mai departe
  • Ce amăgire... 288

    muzica: Codruţ Croitoru text: Marius Ionescu Azi m-am întors în vechiul meu oraş pe care nu-l mai recunosc; tot mai străin şi mai necunoscut, departe de a fi frumos   Refren:   Uuuu, Ce amăgire!... Azi mă-ntorc de unde am plecat Uuuu, Ce amăgire!... visul ce-l aveam s-a destrămat!...   Am întrebat apoi din om în om de nu cumva m-am rătăcit mai rău aceştia chestionându-mă ce caut şi de ce-am venit   Refren   Oraşul dacă ar putea vorbi mi-ar spune dacă are rost să plec acum cu primul tren din Sud să uit de tot ce a mai fost   Refren…   Luni și sori Își dau mâna Pentru o nouă misiune Deasupra orașului cel Mare, tăcut și adormit   Dar ce să știe ei

    Citește mai departe
  • Iluzie cu foc de gheaţă... 327

    Atunci când ai plecat, ai aprins în mine o candelă cu foc rece din lacrimile care-au rămas să mai stea în camera goală şi prăfuită a hotelului inimii, şi au stat şi au îngheţat în veşnicia calendarului rupt şi uitat...

    Citește mai departe
  • Sf. Vincențiu de Lerini: Criteriul Ortodoxiei... 312

    …ceea ce s-a crezut pretutindeni, întotdeauna și de către toți.   Commonitorium: II.…Căutând să aflu cu multă râvnă și cu cea mai mare atenție, de la cât mai mulți bărbați vestiți prin sfințenia și învățătura lor, cum aș putea pe o cale sigură și oarecum generală și dreaptă să fac deosebire între adevărul dreptei credințe […]

    Citește mai departe
  • Nikolai Tarabukin: Icoana Maicii Domnului din Vladimir 304

      Este necunoscut numele genialului maestru a cărui operă avea să devină nu numai capodoperă a artei universale, dar și cel mai cunoscut odor al lumii pravoslavnice. Nu se cunoaște nici o trăsătură a vieții și nevoinței sale. Doar analizând cu atenție particularitățile stilistice ale capodoperei sale ne putem da seama cu o oarecare aproximație […]

    Citește mai departe
  • cadoul genezei... 307

    dacă te dai tu mă dau și eu și m-am dat și s-a dat și-uite așa sa-ntâmplat ce de altfel era o frică ce injecta secunda cu paralizie când am desfăcut primul pas nefacerea s-a tras înapoi când am făcut al doilea pas se năștea acolo sub ochii noștri o facere nehotărâtă până mai adineauri […]

    Citește mai departe