Poezie

  • Acea Femeie...... 328

         Am stiut mereu ca sunt un om puternic. Chiar daca uneori am avut impresia ca nu mai pot si as fi vrut sa ma tavalesc pe jos de durere, am reusit mereu sa privesc inainte, sa ma scutur de praf si sa merg inainte fara sa privesc in spate. Nimeni nu a spus ca este usor sa treci prin viata , dar tine de tine sa iti faci drumul mai usor sau mai greu. Nu iti pleca in jos capul decat daca vrei sa iti admiri pantofi. Nu te apleca decat daca vrei sa ii stergi de praf iar apoi cu fruntea sus priveste-i pe toti in ochi si arat-le c

    Citește mai departe

  • ora d istorie... 302

    cu masca pe gură ca Hannibal dincolo de gratii aburesc ochelarii privirii închid ăștia școli magazine biserici baruri închid imediat anul cu a 31a ușă din decembrie și-i leagă masca de ultimele 2 secunde de (nu) mai există scăpare deschid alt an în aceeași noapte cum deschid sticlele de șampanie revelionul și încă nu se […]

    Citește mai departe

  • colecția d colecții (d colecție)... 307

    colecționam cartonașe cu Maradona zilele trecute a murit – am văzut pe facebook – n-am plânsar fi fost o tâmpenie – m-am strâmbat doar ridicând din umeritrecerea vremii m-am apucat între marțiși joisă colecționez planuri de viitor apropiat și îndepărtat k pe niște miopii cărora le dau zoompână-și pierd rezoluția și se-aleg cu delete k și […]

    Citește mai departe

  • Strâng sensuri... 221

     În oameni, alfabetul blândeții stă scris probabil pe margineaunei bucăți de inimă.  Mai știi cum se face A mare de mână? Rotunjit, Tremurător, Cu emoție de creator?   Sau  E împins brutal în albul virtual al foii? Două cuie legate împotriva simetriei Forțat, Anxios, un început împuns!  Al meu... Hm, al meu e înfierat pe inimă, în fiecare respirație, carnal, abrupt și uneori strâns, adunat din

    Citește mai departe

  • competiție... 314

    zilele fug și noi zburăm!...

    Citește mai departe

  • Conturul inimii... 330

    Am desenat c-un deget în țărână conturul inimii. Pe urmă cu o mână l-am netezit și l-am lărgit c-o zare. În inimă adun necugetare ca pe-o tarabă dintr-un târg de vechituri. Adun emoții, oameni, locuri, firmituri. Apoi mi-am adâncit în sol o temelie, o rădăcină zdravănă și vie pe care-am ridicat din clipe ziduri spre-albastrul fără griji și fără riduri. Iar la sfâ

    Citește mai departe

  • Întomnată... 222

     "Și anii se scurg ca frunzele toamna "cad peste umeri șuvoi dezgolit de-ar ști timpul, cu pasul șoptit tribut să ne ceară din tot ce-am trăit... i-am pune în palme, clepsidrele spartedin ele, nisipul să-l facem castelnu-mi trebuie ierni rasfirate în oasevreau să rămân copilul de azi și de ieri.La geam, gutuile coapte surâsul hoinarl-au păstrat între pleoape, amintire în dar să iși verse toamna

    Citește mai departe

  • Dacă într-o zi... 299

    muzica: Codruţ Croitoru text: Marius Ionescu Ieri treceai iar pe strada meadar cu paşi cam timizica o umbră de catifeace-n tăcere s-a stinsRefren:De când te-am zărit, mi-am zis:Dacă într-o zi oricarefaţă-n faţă, ochi în ochi ne-am privi,Ce frumos ar putea atunci să fiede-am simţi că amândoi ne iubim...De va fi azi sau altcândvacând ne vom revedea,Tare-aş vrea să vorbim deschischiar de pare un visRefren:De când te-am zărit, mi-am zis:Dacă într-o zi oricarefaţă-n faţă, ochi în ochi ne-am privi,Ce frumos ar putea atunci să fiede-am simţi că amândoi ne iubimDacă într-o zi oricarefaţă-n faţă, ochi în ochi ne-am privi.Ce frumos ar putea atunci să fiede-am simţi că amândoi ne iubimPasaj:Zi de zi mă întreb şi tot aşteptclipa-n care noi vom vorbi, da!...Refren:Dacă într-o zi oricaref

    Citește mai departe

  • Final... 317

    Pe pagina vocalelor finale Culeg în palme solul obosit Și mă grăbesc să mă dezbrac din zale, Să reușesc cu-apusul ce-a sosit.   Vor mai rămâne câteva restanțe: Ceva neînvățat și neiubit, Ceva uitat sub vraful de speranțe, Și un suspin în versul răvășit.

    Citește mai departe

  • Crâmpeie... 335

    Cad frunze prematur și cad mărgăritare, și fulgi de nea topiți 'nainte de ninsoare, cad vorbe nerostite și gânduri în risipă, cad zboruri secerate degeaba prea în pripă. Se-nșiră niște cifre pe-o coală de hârtie; contabilii îi spun bilanț de pandemie; le seacă de aripi, de dragoste, de dor și-apoi vin lupi la masă și trag pe turta lor. Discută conspirații, se-acuză, se prefac, ori poate că le pasă, dar prea târziu și tac... c-au amânat prea mult, că n-au crezut destul că l

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile