Să știți, vitejilor, că dacă mai există încă mici buturugi care să blocheze drumul carului cel mare și progresist și grabnic vărsătoriu de gen, cu toată confuzia-i de rigoare, peste dreapta noastră viețuire multimilenară, apăi ele nu sunt dintre cele pe care vi le-ați închipui: nici biserici, nici partide, nici politicieni conservatori, nici referendumuri, nici organizații despre familie, nici Constituții, nici popoare creștine de două mii de ani, nici eroi de inspirație biblică precum Trump, nici predicatori, nici influenceri de legendă, nici nimic din tot freamătul și zbuciumul câmpulului de bătaie, ci în zile precum aceasta de 8 Martie.

Bărbați care nu știu ce e cu ea, care stau la cozi interminabile și care examinează cu aparenți ochi de expert, deși e limpede că s-au rătăcit între desișuri ce nu-s de nasul lor, buchete și aranjamente pentru draga lor. Sau care se luptă ca niște veritabili Schwartzeneggeri pentru ultimul buchet mai de soi. Urmași ai lui Adam care știu că deși pot face lucrurile cum vor ei, este de preferat să facă ce este bine. Pentru ele, pentru mame, pentru soții, pentru tanti educatoarea. ș.a.m.d.

Ar trebui să avem mai multe zile din astea. Căci o zi de 8 Martie sărbătorită românește face cât de zece ori cele trei milioane de semnături pentru modificarea Constituții. Bucurați de ea, până nu vor prinde de veste! Ooops!