Dacă ar fi să alegem un singur cuvânt care să ne ofere o cât mai sugestivă descriere a relației dintre film și ateism, cu greu s-ar găsi unul mai bun decât paradox. Unul dintre motive, în principiu, poate fi lesne documentat: încă de la începuturile sale  arta cinematografică a fost mai apropiată, atât în conținutul propriu, cât și prin caracter, credințelor religioase ale lumii decât ateismului. „Cinemaul a fost întotdeauna interesat de Dumnezeu”, spunea André Bazin în 1951 și, așa cum vom vedea în cele ce urmează, lucrurile nu s-au schimbat prea mult între timp. Filmele inspirate de narațiuni sau de teme cu conținut religios continuă să constituie un segment deloc neglijabil al ofertei marilor studiouri de producție contemporane, mai ales că ele se dovedesc a fi aducătoare de profit. Pe de altă parte, este binecunoscut faptul un număr semnificativ de cineaști, între care dintre cei mai reprezentativi îi putem aminti...