Pentru ca actele normative care se aplicau în
această materie, respectiv OG nr. 5/2001 privind somația de plată
și OUG nr. 119/2007 privind ordonanța de plată au fost abrogate din
data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Noului Cod de
Procedura Civila (NCPC), vom discuta astazi despre ce
instrumente au la indemana creditorii unei obligatii de plata
pentru realizarea dreptului. In speta, am vorbit anterior
despre cererea cu valoare redusa, asa ca astazi vom vorbi
despre ORDONANTA DE PLATA. Prin urmare, indiferent daca
aveti personal propriu care se ocupa de aceste aspete, fie ca doar
doriti sa va informati inainte de a cere ajutorul unui specialist,
sper ca acest articol sa va dea, in linii generale, baza teoretica
necesara intelegerii acestei proceduri. Sa
incepem.
1. Ce procedura exista anterior
acesteia?
Inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod Civil
(NCC) si a Noului Cod de Procedura Civila (NCPC) creditorii unor
obligatii de plata aveau la indemana doua Ordonante, care, desi
pareau a discuta despre chestiuni diferite, tratau, in esenta
acelasi obiect - recuperarea banilor.
Precum am spus in intro, aceste ordonante - OG
5/2001 privind somatia de plata si OUG 119/2007, privind ordonanta
de plata - au fost abrogate la 15.02.2013, data la care
aceste vechi prevederi, simplificate si "periate" au fost inlocuite
de dispozitiile art. 1013-1024 NCPC.
2. In ce cazuri se aplica ordonanta de
plata?
Conform prevederilor art. 1013, NCPC, noua
procedură a ordonanței de plată este aplicabilă în privința
creanțelor certe, lichide și exigibile, constând din obligații de
plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil,
inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate
contractantă, constatate printr-un înscris ori determinate
potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de
părți prin semnătură ori în alt mod admis de
lege.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a
prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul
unei proceduri de insolvenţă.
Procedura discutata astazi nu se aplica contractelor
incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Noului Cod
de Procedura Civila (15.02.2013), potrivit art. 102 alin. (1)
din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, „contractul este supus
dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în
tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele,
executarea şi încetarea sa”, acestora fiindu-le aplicabile
vechile proceduri de recuperare pe care le puteti accesa
AICI
Pe cale de consecinta:
- detineti o creanta certa, lichida sau
exigibila?
- creanta dvs este o suma de
bani?
- suma de bani provine dintr-un contract civil
(sau comercial - intrucat codul comercial a fost preluat de
Codul Civil)?
- contractul este nascut dupa data de
15.02.2013?
- contractul este scris si insusit de dvs si
debitor, impreuna?
atunci va aflati in conditiile de admisibilitate a
ordonantei de plata despre care vorbim astazi.
3. Ce inseamna creanta certa, lichida si
exigibila?
Conform art. 662 alin. (2) raportat
la art. 632 alin. (2) din NCPC, în art. 662 alin. (3) și (4) din
NCPC, creanța este considerată certă atunci
„când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși
titlul executoriu”, iar titlurile executorii sunt
reprezentate de „hotărârile executorii, hotărârile
definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care,
potrivit legii, pot fi puse în executare”.
„Creanța este lichidăatunci când obiectul
ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care
permit stabilirea lui” și „creanța este exigibilă dacă
obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este
decăzut din beneficiul termenului de plată”.
Mai pe romaneste:
- este CERTA - atunci cand sumele rezulta
dintr-un titlu - de exemplu, dintr-un contract, dintr-o factura
recunoscuta de debitor, etc
- este LICHIDA - atunci cand valoarea creantei
este determinata de titul ce o naste - de exemplu, detineti un
contract de prestari servicii, cu plata la luna - sumele datorate
conform contractului respectiv sunt lichide daca se pot deduce din
contract, sau sunt clar determinate din acesta. Sub acest
aspect trebuie intotdeauna sa aveti in vedere, la
redactarea/semnarea oricarui contract, ca pretul contractului sau
determinarea acestui pret sa fie clar exprimate.
- este EXIGIBILA - atunci cand s-a atins
scadenta si plata, desi a fost acceptata/primita, etc, nu a fost
efectuata. Daca nu exista un termen de plata clar definit in
contract (n.n. scadenta) atunci trebuie sa stiti ca termenul
general maxim de plata este de 30 de zile de la primirii facturii
pentru domeniul stat-privat si de maxim 60 de zile de la primire,
pentru domeniul privat.
Aceste termene generale au fost introduse prin
Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru
combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor
sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti
si intre acestiasi autoritati contractante. Mai multe
informatii despre aceasta lege gasiti AICI.
4. Care sunt etapele obligatorii ale
procedurii?
Procedura ordonantei de plata incepe
obligatoriu cu o somatie adresata debitorului, conform
art. 1014, NCPC.
Prin aceasta somatie, creditorul va trebui să îi
comunice debitorului, prin intermediul executorului
judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut
declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va
pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile
de la primirea acesteia.
Somația trimisă de creditor întrerupe prescripţia
extinctivă potrivit dispoziţiilor punerii în întârziere
prevăzute la art. 2540 Cod civil, care se aplică în
mod corespunzător, conform cărora: „prescripţia este
întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia
curge prescripţia, numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui
în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în
întârziere”.
Potrivit art. 2540 Cod civil care se
aplică în materie, pentru a nu se prescrie dreptul de a formula
cererea privind ordonanța, această cerere trebuie formulată
și depusă la instanță în termen de 6 luni de la data transmiterii
somației de către creditor debitorului.
Atentie: Pentru a evita situatiile
neplacute, va sfatuiesc ca Somatia sa prevada in mod clar sumele
datorate, scadenta acestora, titlul in baza caruia s-au nascut cat
si sa fie insotite de dovezile pe care se sprijina pretentia. Desi
textul de lege este suficient de sarac, practica ne invata ca
aceasta somatie trebuie sa fie una cat de poate de documentata.
Daca ar fi sa ne gandim la trecut, aceasta procedura
prealabila era statuata de vechiul art. 720 CPC, care indica in
mod absolut toate aceste rigori. Totodata, desi actualmente art.
720 CPC nu mai exista in actuala legislatie, sunt o multitudine de
articole noi care introduc si generalizeaza aceste cerinte de
transparenta si se regasesc in toate situatiile de acest gen. De
pilda, in materia executarii silite, somatia de plata este
insotita de toate documentele aferente justificarii ei, in
materia cererilor formulate in instanta este regasita expres
obligatia de a proba pretentiile - sarcina probei - cum este
denumita in jurisprudenta, samd.
5. Ce se intampla dupa transmiterea
Somatiei?
Aici pot exista doua ipoteze:
- prima, cea mai simpla, in care debitorul plateste in
termenul somatiei si debitul se stinge
- a doua - debitorul nu plateste si atunci sunteti
indreptatiti sa va adresati instantei de judecata.
6. Cat costa taxa de timbru pentru ordonanta de
plata?
Cererea privind emiterea ordonanței de plată
se timbrează la valoarea de 200 lei, conform art. 6 alin.
(2) din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2013 și intrată
în vigoare în data de 28 iunie 2013.
Recomandari:
Intrucat aceasta procedura prevede niste rigori de
admisibilitate destul de stricte nu va lansati in aceste
tentatii singuri, daca nu aveti specializarea necesara.
Deznodamantul poate fi extrem de nefavorabil.
