Biserica Colt
este situata in
satul Suseni al comunei "Raul de Mori".
Biserica functioneaza ca schit cu
obste de calugari si poarta
hramul "Duminica Tuturor Sfintilor".
Pe drumul ce duce de la localitatea Rau de Mori
spre Rausor, una dintre
portile de intrare în Parcul
National
Retezat, se afla ruinele
cetatii Colt si biserica cu
acelasi nume.
Cetatea, cocotata în varful
unei stanci ce strajuieste drumul
si biserica de piatra
l-au inspirat pe Jules
Verne sa scrie romanul
"Castelul din Carpati".
Cetatea Colt |
Cetatea Colt |
Ca sa ajungi la cetate (sau la ce a mai ramas din ea),
trebuie sa urci prin padure un drum destul de anevoios, o asa-zisa
poteca neamenajata, unde poti sa ai "norocul" sa intalnesti ceva
taratoare (vipere), fapt pentru care nu m-am indurat sa urc pana
acolo, mai ales ca cetatea este o ruina neintretinuta. Poate se vor
indura sa o restaureze intr-un viitor (sper nu prea indeparta), iar
drumul sa fie cat de cat accesibil.
Monument unic în arhitectura romaneasca,
manastirea ortodoxa
avea si rol de cetate de
aparare, acesta fiind rolul turnului
prevazut cu doua
contraforturi si inaltat deasupra
altarului spre rasarit, unde panta
colinei era usor accesibila. Construita din piatra
bruta, manastirea este impartita
in doua incaperi
dreptunghiulare - una mai mare care
reprezinta nava bisericii, iar cea mai
mica formeaza altarul deasupra
caruia se afla turnul
de forma patrata cu
acoperis piramidal din
piatra. Folosit pentru
aparare, turnul avea in interior trei
incaperi, dintre care
cele doua de sus
adaposteau chiliile calugarilor
manastirii. Intrarea a fost
realizata pe latura din partea dinspre nord,
intrucat accesul pe celelalte laturi este dificil de realizat.
Pe peretii interiori se mai
pastreaza inca fresce din valorosul ansamblu
mural realizat in jurul anului 1350 de pictorul
Stefan, cel care a pictat si
Bisericile din Ostrov si Densus.
Desi asezarea ei nu este departe de
sosea, Manastirea
Colt te impresoara
cu linistea care
domneste in jur, iar aspectul
sau, atat cel exterior cat
si cel interior, cu zidurile
recladite si picturile aproape
sterse povestesc parca
pagini incarcate de o istorie
tumultoasa. In anul 1995 monumentul a
fost restaurat. Au fost inaltate
zidurile, pentru ca ramasese in
picioare numai turnul, s-a refacut sarpanta
acoperisului si a fost acoperita,
apoi s-a tencuit in interior si a
fost inzestrata cu obiectele de cult.
Pentru viata monahilor de aici,
langa biserica a fost
ridicata o constructie
din zid, cu cinci chilii si bucatarie.
Biserica, fiind construita la o
altitudine de 60 de metri fata de drumul
de circulatie, pana la aceasta s-a
construit o scara de beton.
Biserica a fost construita cu
elemente caracteristice bisericilor din zona
Hategului: acoperis piramidal al turnului
din piatra, contraforturi, arce cu
material din piatra fatuita.
Biserica Colt este o
constructie din zid de piatra, cu o
grosime de 1,20 metri, in forma de
nava, si compartimentata in altar
si naos.
Catapeteasma, pentru inceput
alcatuita ca improvizatie,
este din lemn de brad. Turnul de deasupra altarului are
forma patrata, cu o
terminatie piramidala acoperita cu
piatra. Scarile turnului sunt verticale
si anevoioase. Calugarii
care locuiau in turn nu aveau nevoie de chilii, nici de
acareturi, ci coborau direct din turla
pentru slujbe. Constructia turnului
respecta o tehnica intalnita la mai multe
biserici din piatra construite numai in
satele din imprejurimi. Intrarea in biserica
se face prin partea de nord, pe o
usadin lemn de stejar,
nesculptata. Lumina patrunde
prin doua ferestre in altar
si prin alte doua
ferestre in naos. Ferestrele sunt inalte si
inguste, cu ancadramente de piatra
in exterior. Pardoseala este
lucrata din bucati
masive de marmura, iar acoperisul
este confectionat din solzi
de tigla. In exterior,
Biserica Colt, prezentand
elemente gotice, are tencuiala lucrata in
praf de marmura. Stranele
insirate la perete sunt pustii.
Peretii bisericii sunt albi
si goi, cu hasuri
haotice brazdate in cimentul rece. Pictura bisericii nu
s-a pastrat in mod
satisfacator. In Sfantul Altar se mai
pastreaza doar urmele unei fresce mai
vechi.