Acelora dintre voi care cred că multa știință de carte constituie o garanție a bunei cumpăniri politice le spun că nimic mai fals.

Realitatea este că, uneori, chiar cei care ar trebui să se afle în fruntea celor mai înțelepte minți ale veacurilor – filozofii – s-au dovedit la fel de supuși erorii asemeni profanilor din piețe. Trei exemple ilustre, nu foarte îndepărtate în timp: susținerea lui Heidegger pentru naziști, cea a lui Sartre pentru regimul stalinist și a lui Focault pentru revoluția islamică din Iran. La noi, capete filozofice luminate, precum cele ale lui Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, au susținut fățiș mișcarea legionară, cu toate păcatele ei strigătoare la cer.

Vă recomand, ca pe o lectură delectabilă și instructivă, cartea lui Neven Sesardic Când rațiunea pleacă în vacanță. Filozofii în poli...