Sa vorbim astazi si despre o procedura "atipica" pe care
o putem intalni pe parcursul judecatii. Cu totii cunoastem ca orice
cerere adresata instantei se timbreaza corespunzator, conform
dispozitiilor Legii 146/1997, lege modificata recent prin OG
80/2013. Toate cererile se timbreaza in avans, anterior
primei zile de infatisare, sau, cel mai tarziu, in prima zi de
judecata. Insa, ce facem daca nu mai dorim sa ne judecam, desi am
achitat taxa de timbru? Discutam astazi despre acest
subiect.
1. Cum stim cat trebuie sa
timbram?
Fiecare cerere si/sau capat de cerere adresat instantei,
trebuie timbrat corespunzator. Exista totusi si cereri care
nu se timbreaza, precum cererile in contradictoriu cu autoritatile
statului, de exemplu, insa situatia in care nu se percepe taxa
este una rara. Valoarea timbrajului se stabileste in functie de
obiectul cauzei, valoarea obiectului, numarul de capete de
cerere, samd. Toate aceste criterii si valori se regasesc in OG
80/2013. Totusi, instanta are rolul de a stabili valoarea taxei de
timbru datorata si, totodata, rolul de a comunica obligatia de
plata a acesteia, prin citatie sau in ziua infatisarii, sub
sanctiunea anularii cererii. Obligatia timbrajului, asupra
pretentiilor proprii, intra in sarcina oricaror parti din dosar -
fie ca esti reclamant, fie ca esti intervenient si, in cazuri
deosebite chiar daca esti parat, sub conditia ca acesta sa fi
formulat pretentii la adresa reclamantului (numita "cerere
reconventionala").
2. Cum se restituie taxa de timbru
platita?
Există unele situaţii în care, la cererea
petiţionarului, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de
timbru pot fi restituite (integral, parţial sau proporţional),
conform prevederilor OG 80/2013. In acest sens trebuie
formulata o cerere de restituire adresata instantei
respective, urmand ca, mai apoi, in baza deciziei de restituire, sa
va prezentati la unitatea administrativ-teritoriala unde ati
achitat taxa. (CEC, Trezorerie, samd)
ATENTIE! Cererea de restituire trebuie sa se
faca in termen de 1 an de la data platii.
3. In ce conditii se restituie taxa de
timbru?
Conform art. 45 din OG 80/2013, aceasta taxa se
poate restitui in urmatoarele situatii:
• când taxa plătită nu era datorată;
• când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
• când acţiunea/cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
• când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedura civila sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât (se restituie doar jumătate din sumă);
• când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată/s-au împăcat (se restituie doar jumătate din sumă);
• când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă (taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei);
• în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii ca nefiind de competenţa instanţelor române;
• când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici (se restituie doar jumătate din sumă);
• în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă (se restituie doar jumătate din sumă);
• în alte cauze expres prevăzute de lege.
• când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
• când acţiunea/cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
• când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedura civila sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât (se restituie doar jumătate din sumă);
• când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată/s-au împăcat (se restituie doar jumătate din sumă);
• când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă (taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei);
• în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii ca nefiind de competenţa instanţelor române;
• când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici (se restituie doar jumătate din sumă);
• în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă (se restituie doar jumătate din sumă);
• în alte cauze expres prevăzute de lege.
