Studierea corupţiei în timpul Vechiului Regim (secolul al XVI-lea – primele decenii ale secolului al XIX-lea) în sud-estul Europei are de înfruntat o prejudecată adânc înrădăcinată şi o realitate directă. Pe de o parte, ideea că instituţiile şi funcţionarii publici sunt nemaivăzut de corupţi şi că stoparea sau reducerea corupţiei este imposibilă, este prezentă în discursul public. Pe de altă parte, prezenţa corupţiei şi a efectelor sale negative în viaţa cetăţenilor nu poate fi negată. Aşadar, ne putem înteba, la ce bun studiul acestui fenomen în perioada pre-modernă din moment ce el continuă nestingherit în prezent