Hai toamnă să dansăm un vals împreună,
Prin frunze de aur, de bronz şi de brumă
Iar luna de-argint să ne fie cunună,
Tu mireasă eternă, eu omul de humă!
Hai toamnă să dansăm pe câmpuri şi văi
Aşează-mi şi mie, flori uscate în păr,
Să închinăm un pahar prin bătrâne odăi
Cu miros fantomatic de gutuie şi măr...
Hai toamnă să dansăm prin păduri de aramă,
Cununaţi printre crengi într-o ploaie de toamnă,
Să uit că pământul mă strigă, mă cheamă,
Să adorm într-o groapă, ca o vulpe vicleană!
Hai toamnă să dansăm pe-ntregul pământ
Tu mireasă bătrână cu părul de fân,
Mă plouă cu frunze, mă sărută cu vânt
Şi strânge-mă-n braţe la coptul tău sân!
O toamnă, pământul, întotdeauna câştigă
Sub brazda lui rece mă duce-ntr-o clipă,
Tu vino mireasă eternă la groapă şi strigă
-Hai să dansăm, înger cu singură aripă!
(Poezie scrisa de LiviuS-21.10.2016.,foto-internet)
