„The move from a structuralist account in which capital is understood to structure social relations in relatively homologous ways to a view of hegemony in which power relations are subject to repetition, convergence, and rearticulation brought the question of temporality into the thinking of structure, and marked a shift from a form of Althusserian theory that takes structural totalities as theoretical objects to one in which the insights into the contingent possibility of structure inaugurate a renewed conception of hegemony as bound up with the contingent sites and strategies of the rearticulation of power.”

Judith Butler

Ca să nu ziceți că v-am manipulat, v-o traduc. Dar n-o pricepeți (mai) multe.

„Trecerea de la o perspectivă structuralistă, în care capitalul este înțeles ca structurant al relațiilor sociale în moduri relativ omoloage, către o viziune a hegemoniei în care relațiile de putere sunt supuse repetării, convergenței și rearticulării, a adus chestiunea temporalității în gândirea asupra structurii. Această schimbare a marcat o deplasare de la o formă a teoriei althuseriene care ia totalitățile structurale ca obiecte teoretice către una în care perspectivele asupra posibilității contingente a structurii inaugurează o concepție reînnoită a hegemoniei ca fiind legată de spațiile și strategiile contingente de rearticulare a puterii.”

Sursa: https://www.theguardian.com/books/1999/dec/24/news