N-am stiut ce inseamna cu adevarat durerea si tristetea, pana acum. Am crezut ca am trait din toate, am crezut ca am invatat si am experimentat greul. Am crezut ca tot ceea ce am ma poate face fericita, sau cel putin multumita. Insa am trait, din nou, si am invatat, inca o data, ce inseamna sa “nu am”. Am stiut, inca de la inceput, ca anul acesta nu va fi unul usor, insa nu cred ca am stiut ca este si un an al incercarii, al tranzitiei, un an al cautarii si al regasirii, sau, in niciun caz, nu am stiut ca va fi atat de intens. Si abia au trecut trei luni…
E o vreme grea, Trista si sumbra. Nu am stiut ce trecem, pana cand nu ni s-a impus distanta sau distantarea, departarea, singuratatea fortata, inchiderea tuturor usilor, si infranarea tututor pornirilor. Virusul asta se crede prea puternic, prea de neinlaturat. Omoara batranetea si inchisteaza tineretea. Se crede mai puternic, chiar si decat Dumnezeu. Are drept de viata si de moarte asupra noa...