Nu cred că mărturia creștină are ca scop primordial „atragerea altora la propria credință, religie sau biserică”. Scopul suprem al mărturiei creștine este prezentarea lui Cristos, glorificarea Sa prin însămânțarea Cuvântului Vieții în inimile celor ce umplu pământul, până la marginile sale.

Felul în care eu, mărturisitorul, îmi exprim dedicarea față de Dumnezeu într-un context anume (Biserica numărul cutare, aparținând cutărui cult etc) este subordonat unui model comunitar, pe care îl voi oferi, umil, onest și plin de speranță, ca pe o alternativă între mai multe altele. Îi vorbesc despre acestea – tot cu onestitate – doar la cererea lui, care e inevitabilă, pentru că va dori să știe câte ceva din ce va urma dacă intră pe cale. Dacă nu mă întreabă îmi explic contextul ca fragment dintr-o paletă de posibile alegeri de făcut (o prezentare fără pretenții de exhaustivitate).

Știu, e tare greu de...