„…ci să aibă simțiri cumpătate despre sine…”

Pavel, apostolul

Îmi pare deopotrivă fascinantă și îngrozitoare prezența acestei îndeletniciri omenești universale, aceea de a ne construi o imagine în ceilalți. Mă refer aici la mai mult decât simpla luare aminte la „gura lumii” sau, într-un context mai elevat, la îngrijorarea cu privire la felul în care suntem zugrăviți de „opinia publică”. Mă refer aici la un proiect solid, intenționat, cu bătaie lungă, în care ne angajăm cu tot ce avem mai bun, pentru care punem banii jos (uneori nu puțini). Suntem meșteri – mai degrabă încercăm să fim – ai propriilor chipuri săpate în alții. Virtuoși, puternici, frumoși, deștepți, abili … așa ne vrem afișați în galeria de reprezentări ale celor de aproape și de departe.

E o munc�...