Disclaimer: nu sunt mărturii ale unui pelerinaj, ci ale unei vânturări existențiale printr-o lume condimentată excesiv cu simboluri, dogme, istorii, mofturi, patimi, nepăsare, iluzii și, desigur, suveniruri, toate acestea amestecate cum nu se poate mai bine, spre a ne ascunde ceea ce este cu adevărat țara asta. Nu știu cine are dreptate, nu știu cine va câștiga cu adevărat din istoria acelor locuri. Nu sunt sigur că (mai) e ceva sfânt acolo; în ce mă privește, lucrurile sfinte îmi par a fi ascunse, tăcute, camuflate cumva în liniște, indiferente la forfota creată de invadatori (mă refer la turiști, să fie clar). Israel e astăzi o ironie a lui Dumnezeu la adresa tuturor celor ce îndrăznit-au să-I înțeleagă cârmurirea peste pustiurile de pohte și ambiții omenești rostogolite fără preget peste veacuri. Am savurat-o cât am putut de bine, căci mă perpelesc în fața ironiilor lui Dumnezeu (poate pen...