Material prezentat cu ocazia conferinței „Pacea și Securitatea României. Între parteneriatul strategic cu SUA și programul Comisiei Europene ReArm Europe”*, Parlamentul României, 29 apr. 2030
Între realitatea păcii și ideologia războiului
România între Comisia Europeană și Parteneriatul Strategic cu SUA
Comisia Europeană dorește o „coaliție a voinței” și topirea în focul războiului dintre Rusia și Ucraina a încă 150 miliarde împrumuturi ale națiunilor europene, după alte sute și sute de miliarde din ultimii doi ani.
Dacă războiul este politica cu alte mijloace, care este politica Comisiei Europene față de Rusia, față de Ucraina și față de națiunile europene?
În primul an de război și în plin program de sancțiuni, deficitul UE în relația cu Rusia crescuse cu 85%, deci relațiile cu Rusia s-au intensificat, dar în defavoarea Europei.
Dacă în 2008, economia UE era cu 2000 miliarde de dolari mai mare decât a SUA. În al doilea an de război, decalajul dintre UE și SUA a crescuse cu 50%, deci relațiile cu SUA regimului Biden au accentuat slăbirea Europei „pe motiv de Rusia”.
Care este scopul sancțiunilor? Care este scopul Comisiei UE în conflictul de pe Nipru? Acestea sunt întrebări legitime, în condițiile în care România a oferit deja în ultimii trei ani o contribuție de 17 miliarde euro, peste 10% din PIB, Ucrainei, fără a pune la socoteală pierderile agricultorilor, care se cifrează la 1,6% din PIB, cea mai mare pierdere din Europa centrală și de Est (BNR, 2022).
Războiul din Ucraina a însemnat pentru noi, europenii, definitivarea statutului Comisiei ca guvern european, guvern care decide în locul guvernelor naționale. Și acest lucru înseamnă că Uniunea Europeană este deja un suprastat. Am votat cumva asta și nu știm noi?
Se pare că scopul războiului din Ucraina este, de fapt, slăbirea UE, iar Comisia Europeană este actorul principal al acestei piese proaste de teatru cu consecințe nefaste pentru națiunile noastre. Dar de ce ar fi cineva interesat de slăbirea Uniunii?
Desigur, este limpede că războiul a fost declanșat de Rusia. Dar pentru ce Comisia Europeană nu dorește stingerea lui? De ce nu dorește pacea? Nu cumva pentru că dorește transformarea Uniunii într-o dictatură a Comisiei? Cunoaștem că orice dictatură se bazează pe inventarea de dușmani, pe conflict. Și cel mai mare dușman al Comisiei, după ultimele sale decizii, pe lângă Rusia, par a fi însăși societățile europene.
Vom asocia acum conflictul din Ucraina cu Digital Services Act, care instaurează, practic, controlul asupra spațiului public și deci, cenzura. Elimină dreptul la liberă exprimare.
Comisia Europeană se află, din acest punct de vedere, în plin proces de convergență nu cu voința popoarelor europene, ci cu politicile partidului comunist chinez de a controla nu doar libertatea de expresie, dar și mentalul colectiv. Asistăm la sinizarea societății, intrând într-o epocă a post-adevărului, în care puterea se desprinde de realitate (de popoare). Digital Services Act reprezintă ștampila definitivă a eurocrației asupra realității ca „fake-news” și intrarea politicii europene în sfera ideologiei, nu a pragmatismului și a realismului. Comisia Europeană se transformă într-un partid-stat, cu filiale în capitalele înregimentate, în care se aglutinează nefiresc formațiuni politice până nu de mult opuse: stânga cu dreapta, minorități cu extrema stânga, toate având ca scop servirea a orice altceva decât a popoarelor.
Cum Comisia nu răspunde în fața națiunilor, atunci poate cheltui cum dorește. Și cea mai dragă direcție de cheltuială după cea a „Green Deal” este întreținerea conflictului. Dar aici nu e vorba doar despre cheltuieli, este vorba despre viețile noastre, este vorba despre viitorul Europei. Pentru că nu e vorba despre a soluționa un conflict prin conflict, ci de a-l întreține. De ce spunem asta? Pentru că UE nu are armată și nici o politică externă coerentă pentru a putea câștiga ceva. Dacă Franța lui Napoleon nu a putut bate Rusia, dacă Germania, în două rânduri, nu a putut înfrânge Rusia, cele mai avansate imperii ale vremii lor, cu cea mai coordonată politică externă, militară și internă în vremea lor, cum poate Comisia Europeană să bată Rusia?! Mai ales în condițiile în care nici nu poate, pentru că economia UE este încă profund dependentă de aceea a Rusiei. Dacă nu poate, înseamnă că singurul scop al Comisiei este întreținerea conflictului.
Discuția nu este pur și simplu între pace și război, ci între omul realității și cel rupt de realitate.
Omul rupt de realitate se războiește cu aceasta. Perpetuu. Condiția mentală a existenței în ruperea de realitate este ideologizarea realității. Purtătorul de mesaj nu este pur și simplu birocratul, cel care a făcut posibil comportamentul predictibil al capitalului, ci ideocratul, cel care, atenție!, de când a apărut, s-a specializat în a eradica mentalități, clase sociale, populații întregi, ca în comunismul leninist. Iar Digital Services Act este documentul care instaurează dictatura ideocrației peste Europa. Digital Services Act declanșează, practic, convergența UE cu sistemul chinez de supraveghere totală a populației, de condiționare a acesteia, prin intermediul tehnicilor de control al minții în masă prin frică și plăcere, și prin instaurarea creditului social. Asta vrem?! În numele conflictului de pe Nipru, este cazul să renunțăm la dreptul la liberă exprimare? În numele unui război care este între două state care nu au nicio legătură cu valorile UE se cuvine să isterizăm și condiționăm comportamentul colectiv a sute de milioane de oameni? Se cuvine să renunțăm la dreptul nostru la prosperitate?! A renunțat Anglia la democrație când era atacată de Hitler?! Nu! A renunțat Anglia la propria industrie când era atacată de Germania nazistă?! Nu! De ce ar face-o Europa, care nici măcar nu e atacată?! De când cel mai corupt stat din Europa reprezintă valorile europene pentru care trebuie sacrificată Uniunea de către Comisia Europeană?!
Ce are de făcut România? România trebuie să rămână în Uniunea Europeană, dar nu în Uniunea Comisiei Europene, ci în aceea a europenilor, a celor care sunt cu adevărat europeni, care știu ce înseamnă civilizația, libertatea, prosperitatea și proprietatea!, alături de polonezi, italieni, francezi, germani, suedezi și alții, care sunt deja tot mai vocali în acest sens.
Care este singurul mare actor interesat de aceste valori perene în momentul de față? Statele Unite ale Americii. Dar pentru aceasta SUA trebuie să își asume istmul ponto-baltic și să înțeleagă că dacă Rusia trebuie cu adevărat limitată în expansiunea ei este nevoie de un reper geopolitic moral, ca al fondatorilor democrației americane, sau ca acela al elitelor europene de la 1848. Geopolitica interesului, a cărei consistență nu poate fi negată – și ne întrebăm dacă economia SUA se poate simți bine fără un parteneriat echivalent cu uriașa economie europeană, geopolitica interesului este depășită. Pentru că aici nici Rusia, nici China, nici Comisia Europeană nu au doar interese, fiecare dorește să impună o normă „morală”: Rusia – o frontieră permeabilă expansionismului său, Comisia și China omul nou. Rămâne geopolitica omului liber, pe care doar SUA regimului Trump o mai poate reprezenta. Aceasta este semnificația profundă a Trimarium-ului – a conceptului de limitare a expansiunii rusești pe axa Baltica-Gurile Dunării-Adriatica. Și de aici trebuie începută inclusiv reconstrucția Europei, pentru că niciodată SUA nu au putut avea liniște cu o Europă răvășită, după cum ordinea vechiului continent nu a putut fi păstrată fără SUA în ultima sută de ani.
De aceea, continuarea parteneriatului strategic cu SUA este vital pentru România, dar și pentru SUA. Pentru România, ca ancoră în fața unei Rusii iritate și aproape victorioase într-un război cu „Occidentul colectiv” și a unei Comisii Europene care și-a apropriat cel mai generos proiect geopolitic din ultima sută de ani – acela al Uniunii popoarelor europene. Pentru Statele Unite, care au înțeles nu de puține ori că garanția unei Europe liniștite începe la Marea Baltică și se termină la Marea Egee-Adriatica, trecând pe direcția Cernăuți-Constanța.
Kai Strittmatter, Noua dictatură. Supravegherea digitală ca politică de stat în China, Humanitas, București, 2024
Albert Landsberger, How Hs Trust in the EU Changed Over Time?, in Econpol Policy Brief, 60/2024, June, vol. 8, https://www.ifo.de/sites/default/files/docbase/docs/EconPol-PolicyBrief_60_Trust_EU_Changed.pdf
Massimiliano Mascherini, Trust in crisis: Europe’s social contract under threat, in Eurofound, 2 May 2024, https://www.eurofound.europa.eu/en/blog/2024/trust-crisis-europes-social-contract-under-threat
Capital, „România, afectată semnficativ de războiul din Ucraina. A fost înregistrată cea mai mare pierdere a punctelor PIB din Europa Centrală și de Est”, https://www.capital.ro/romania-afectata-semnficativ-de-razboiul-din-ucraina-a-fost-inregistrata-cea-mai-mare-pierdere-a-punctelor-pib-din-europa-centrala-si-de-est.html
Oficiul de știri, „Cât a pierdut România în trei ani de război în Ucraina”, 25 feb. 2025, https://oficiuldestiri.ro/cat-a-pierdut-romania-in-trei-ani-de-razboi-in-ucraina
Adevărul, „PIB a crescut cu doar 0,9% în 2024. Estimările Comisiei Europene și ale FMI erau de 3,4%”, https://adevarul.ro/economie/pib-a-crescut-cu-doar-09percent-in-2024-estimarile-2421975.html
Descoperă, „Europa a rămas în urma Statelor Unite. Ce s-a întâmplat?”, 21 iun 2023, https://www.descopera.ro/dnews/20406158-europa-a-ramas-in-urma-statelor-unite-ce-s-a-intamplat
Qmagazine, „Paradoxul sancțiunilor. Au crescut importurile UE din Rusia”, 15 iulie 2022, https://www.qmagazine.ro/paradoxul-sanctiunilor-au-crescut-importurile-ue-din-rusia/
* Conceptul „ReArm Europe” a fost lansat de Comisia Europeană în martie 2025. Nicio lună mai târziu, ca urmare a opoziției Spaniei și Italiei, dorința de reînarmare a fost redenumită „Readiness 2030” (pe românește, „Gata de până în 2030” - probabil „Gata de război”). Spre suprinderea Comisiei, zilele trecute Comisia Juridică a Parlamentului European, chiar dacă nu are puteri decizionale, a blocat planul președintei Ursula von der Leyen de a „înarma” Europa printr-un împrumut masiv de 150 miliarde euro (vezi ActiveNews, 27 aprilie 2025, https://www.activenews.ro/ucraina/Un-sut-in-fundul-lui-Frau-Comisia-juridica-a-Parlamentului-European-a-respins-imprumutul-accelerat-pentru-programul-ReArm-Europe-196746 și Euronews, „Brussels rebrands 'Rearm Europe' plan after backlash from leaders of Italy and Spain”, 21 martie 2025, https://www.euronews.com/my-europe/2025/03/21/brussels-confirms-rearm-europe-rebrand-after-backlash-from-italy-and-spain).
